Ce prostie e viata asta, zic acum..cand nu am depasit cu mult 18 ani. Ce prostie e viata asta…imi vine sa-mi dau un picior in cap si totusi, ma gandesc in acelasi timp ca sunt oameni foarte fericiti, dar bolnavi..care sufera de boli acute, dar ei nu stiu ca pot muri peste cateva zile sau ore…asa ca, ce bine de mine! Eu am o certitudine..nu am termen precis, dar sunt ca si mort. Si ce bine e, ce linistitor…ce mult ma bucur in sufletul meu ca mai vorbesc cu cineva, ca mai vorbesc cu voi…
Totusi, revin..mai am un cuvant de zis
Nu sunt dar totusi sunt
Nu suntem si totusi suntem…
Nu am o revelatie, dar totusi o am
E o prostie totul dar totusi e serios
Nu va spun sa mergeti intr-un loc anume, dar va spun sa mergeti undeva
Mergeti unde vreti voi, dar aveti grija sa fie frumos
Frumos, dar simplu
Simplu, dar complicat
Mergeti repede acolo..
Si mai departe stiti voi, sau altcineva…ce e de facut
Ma intelegeti dar totusi nu stiti ce vreau sa spun
Si nu conteaza, adica nu conteaza asa mult
Ma retrag pentru moment, dar voi reveni
Voi reveni tot astazi, insa nu acum
cand eram de varsta ta desenam zilnic sicrie, sicrie si iarasi sicrie. dar tristetea aia latenta a disparut dupa cativa ani. acum am 28 de ani (inca nu-s baba :D ) si cateodata chiar mi-as dori sa fiu trista, deprimata, pentru ca asa cum e acum (echilibrata) viata parca e prea simpla.
trebuie doar sa traim clipa….
traiesti clipa pana cand iti dai seama ca life sucks si o iei de la capat :))
stiu o sg chestie: ne-am nascut,asa ca n-avem de ales,tb s traim….bn,altii au de ales si isi iau viata dar asta mi se pare o prostie…in fine, fiecare cu stolul lui…
:)>-