
Ca mi se va face atat de repede dor de Alexandria.
Au trecut decat trei luni. Aparent un nimic, dar credeti-ma ca nicaieri nu e mai bine ca acasa. Nu simt nimic special aici, nimic nu este extraordinar si tot mai bine era in micul orasel linistit, aparent plictisitor si monoton. In Alexandria e nebunia, acolo se intampla totul desi nu se face nimic, acolo o ardem chill prin cartier, acolo facem tot ce vrem si asta pentru ca putem, chiar daca nu se compara cu JAMAICA.
Am avut multe dorinte care s-au implinit, dar multe au ramas la stadiul de dorinte. Si e aiurea. E ca si cum o parte din tine s-ar fi pierdut, sau cum sa zic eu mai bine…e ca sindromul ala ( am lapsus si lene ca sa caut ) cand nu iti simti unul din membre, desi nu iti lipseste nimic.
E aiurea cand vezi fotografii vechi si-ti aduci aminte de vremurile alea cand pierdeai timpul in loc sa profiti de ce ai.
Mai am 11 zile. Pa, si ne vedem in JAMAICA, daca nu acolo.
Si eu care abia astept sa plec de aici, desi stiu ca o sa-mi fie dor..
Asta asteptam si eu, dar dupa o perioada realizezi ca nicaieri nu-i mai bine ca acasa.