O amică mi-a dat un filmuleţ. Ştiu că vă gândiţi la prostii, dar nu era nici un filmuleţ scârbos, porno, verde sau în dungi fosforescente, era un filmuleţ al unei fete ce a murit într-un accident de maşină. Ştiu, nasol moment, shit happens.
Dacă e sa mor mâine, să nu-mi faceţi film…şi mai ales, să nu-mi faceţi poze la înmormântare…pentru că da, paradoxal, ultima imagine a persoanei care tocmai a decedat îţi rămâne întipărită în minte, singura metodă eficientă de a-ţi aminti altceva, ar fi fotografiile şi nu-mi imaginez ce plăcere ascunsă ai avea să vezi un om mort. Un om normal la cap, ar vrea să vadă un om vesel, plină de viaţă. În plus, mi se pare absurd să faci un clip în care să spui cât de minunată a fost persoana respectivă şi cât de “repede” a plecat din lumea asta.
Pun pariu că dacă ar fi în viaţă nu ai trata pe cineva cu respectul cuvenit.
Pun pariu că îi vei simţi lipsa doar când vei şti ca nu îl/o mai poţi aduce înapoi orice ai face.
Pun pariu că regreţi toate certurile/neînţelegerile dar nu mai poţi schimba nimic…
Scooby Doo spunea cândva că viaţa trebuie preţuită atunci când o avem, nu după. Şi avea dreptate şobolanul….tocmai de-aia îl şi respect, pentru că e un prieten pe măsură, care poate da sfaturi deştepte. Prea deştepte uneori.