Mă tâmpeşte de vreo câteva zile o tipă cu zâmbetul ei fals. Mă tâmpeşte în sensul rău, jenant de rău şi de apăsat! Nu mai suport zâmbetul fals, doar de poză sau doar de reîntâlnire fericită. E ca şi cum te-aş fute şi aş face ca toţi dracii dezlănţuiţi în infern iar după două secunde aş începe să plâng. Te-ai simţi ca o proastă şi prima reacţie ar fi să mă verifici. Da, sunt întreg, vroiam doar să te impresionez cu răgetul meu. Nu te-ai prins?
Mai stai şi naturală la poze, fără zâmbetul ăla de girafă proastă şi nu-ţi lua lumea-n cap că ţi-a zis unul că eşti bună. Ăla vrea să te fută, nu să te ia de nevastă sau să te crească până la 25 de ani. Regula numarul unu e că unii bărbaţi ar fute orice strâmbă, doar ca să nu stea fără. Şi partea tristă nu e asta cu bărbatul disperat, partea tristă începe cu adevărat când realizezi că ăla vrea doar să te fută şi că tu eşti urâta cu spume din poveşti. Fără nici un pic de legătură cu ce-am zis mai devreme, îmi dau seama că narcisismul e pentru femeile lipsite de caracter sau mai degrabă pentru cele nebăgate în seamă. Când n-are cine să te laude, începi să te lauzi singură şi uşor, uşor capeţi atenţia bărbaţilor amintiţi mai devreme. Exact, prietene! Ăia care vor doar să te fută şi să se laude după cu performanţa de a fute o strâmbă.
N-am nimic cu fetele decente care chiar ştiu ce vor de la un bărbat şi de la viaţă. Am ceva puternic şi apăsat cu pizducele astea care pentru puţină poPULAritate sunt în stare de orice. Orice, zic.