Nimic nu e mai gay pe lumea asta decât colecţia de îmbrăcăminte de la Zara pentru bărbaţi. M-am crucit la modul “wtf amice”. Serios, chiar m-am crucit! Făceam mătănii prin magazin de zici că eram cea mai înfocată babă din biserică şi mă rugam la sfinţi să fie totul un coşmar. Jur! În viaţa mea n-aş putea să PROBEZ, atenţie: să probez peticele alea penibile. M-aş simţi jignit la modul “cel mai fraier om” iar statutul meu de bărbat veritabil s-ar duce pe apa sâmbetei într-o clipită.
Aş putea spune că au şi câteva chestii interesante, care par cât de cât normale, dar din păcate pentru renumele pompos al căcatului pansat, sunt mai rare decât eclipsele solare totale văzute din România. Şi da, parcă ultima a fost în anul 2000, când Zara avea două sedii în toată ţara şi erau pline de haine refuzate în occident, aduse pentru proştii de români care cumpără tot ce e de firmă pentru simplul motiv “că e de firmă”.
M-am simţit ca-n junglă iar blugii ăia cu chiloţi roz incluşi mi-au stârnit ura supremă pentru “modă” şi felul în care o percep idioţii. Mi-am adus aminte de cele două situaţii:

1. Când vrei să fii ca mine
2. Când vrei să fii ca mine dar să ai o drujbă în mână

Aşadar, aici vorbim de cazul 2. Aveam o drujbă roşie, enervantă şi ştiu că tăiam răul încă de la rădăcină. Vânzătorii cereau milă doar cu privirea iar articolele gay ce se regăseau în colecţia toamnă-iarnă 2010 îmi stârneau hohote de râs şi normal, înverşunare plus dorinţă arzătoare de distrugere.
Nu voi întelege niciodată moda iar orice tip de om care se îmbracă în pantaloni strâmţi, opinci şi geacă lucioasă este cel mai mare gay din lume pentru mine.