N-o lungesc cu discuţii inutile. Am o întrebare pentru tine.

Ce te face să zâmbeşti?

Cât de ipocrit poţi fi atunci când dai un asemenea motiv? Mi-e silă de oamenii care găsesc motive aiurea pentru orice căcat ce se iveşte. În general, cei care spun că erau beţi nu se rezumă doar la orice căcat ce se iveşte. Sunt genul de oameni cărora le place căcatul mare, riscant, plin de adrenalina şi ilegalitate. Tocmai de-aia, 79% din criminalii români spun că erau beţi.
Mintea umană este bolnavă şi cuprinsă de violenţă. Unii spun că fără violenţă, viaţa ar fi plictisitoare. Şi până la urmă, ajung să le dau dreptate. Dar nu susţin violenţa şi nici nu mi se pare viaţa plictisitoare fără. Mie mi-e cam indiferentă violenţa. Dar mă uit în jur. Şi le dau dreptate, pentru că totul trebuie să fie vulgar, violent, spectaculos, monden şi bolnav ca să capteze atenţia. Şi beat, din când în când. Şi porno. Dar niciodată prost.
N-am auzit în viaţa mea un om spunând că s-a aruncat în faţa trenului pentru că era beat. Nu pentru că se întâmplă des iar ăla n-are cum să spună asta ci doar pentru că nu se întâmplă niciodată.

Ieri mi-am luat fes. Da, e atât de frig încât port fes iarna. Chiar şi mie mi se pare ciudat să porţi fes iarna. Nimeni nu poartă fes iarna. Sunt singurul om care face asta acum şi presupun că toţi se vor lua după mine curând pentru că sunt un fondator de opinii dat dracului.
E negru închis fesul, apropo. Şi am o faţă cu el pe cap de mai bine n-aş avea. Dar nu contează aspectul fizic, ştim cu toţii asta. Sufletul este căcatul suprem în chestiile astea sentimentale. Pe lângă clasicul umor, desigur. Nu ştiu dacă aţi observat, dar în general femeile caută bărbaţii cu umor. Nu ştiu de ce fac asta. Eu obişnuiesc să citesc bancuri când vreau să râd şi nu cred că-mi trebuie o femeie pe post de clovn.
Revenind la fes, aveau patru modele. Da, există o modă a fesurilor în zilele noastre. Erau alea cu urechi, alea cu ciucure, alea cu desene multe şi alea fără. Probabil nimeni nu cumpără fără, că aveau doar unul. Adică, să fim serioşi…de ce ţi-ai mai cumpăra un fes daca nu scrie NYC pe el? Sau adidas. Sau nike: semnul, virgula.
Ai puţină demnitate. Totuşi, este vorba despre fesul pe care-l porţi maxim două ore pe zi. Merită o investiţie considerabilă şi nu contează chiar atât de mult cum arată din moment ce scrie FIRMA pe el.
Eu sunt mai trist de felul meu şi l-am luat pe-ală fără. Nu ştiu dacă am amintit ulterior, dar e negru şi-atât.

Bună ziua, vreau un fes negru.
Poftiţi!

Aşa a decurs discuţia. Mi l-a dat vânzătoarea din toată inima ei. Îl avea la îndemână şi cred că mi-l dădea pe gratis, numai să scape de povară. Cândva îşi ţinea drogurile ascunse în el pentru că nici măcar poliţia nu se atinge de un fes negru. În timpul unei razii, au observat un fes negru fără nimic pe el.

Poliţist: Ce-ai acolo?
Vânzătoare: Un fes negru fără nimic pe el.
Un alt poliţist: Hai s-o ştergem de-aici!

Într-un magazin care se respectă sunt cel puţin două vânzătoare. Una care de obicei mănâncă şi cealaltă care se uita la respectiva şi-o zice pe-aia cu “ştii fată când…”
Trebuie să te agiţi, să faci ca foca şi să-ţi dai foc în magazin ca să fii băgat în seamă. Urăsc vânzătoarele astea care vorbesc între ele când au clienţi. Cum ar fi ca în timp ce faci sex cu prietenul tău, să semneze hartii pe burta ta? Şi să mai dea şi câte-un telefon din când în când. Vă simteţi bine, nu?
Cam asta face şi vânzătoarea în magazin. E fix acelaşi lucru şi consider că dacă eşti la muncă, munceşti iar dacă fuţi, fuţi, nu semnezi hârtii.

Să moară mă-ta, Milka! Ce e cu reclama asta proastă? Parcă eram mai bine cu toţii pe filmul nostru rotativ elementar disfuncţional cu marmota. Să mor, chiar nu era atât de penibil. Ştiu că potaia era vorbitoare, dar cui îi pasă? Lăsaţi prostiile capitaliste la o parte şi înveliţi din nou ciocolata în staniol. Spre binele nostru, al tuturor.
Nu e concurs de “care face cea mai penibilă reclamă” iar căcatul ăsta cu milka, aducătoarea de iubiri şi doruri străvechi e la fel de penibil ca reclama cu apă plată plus la muie.
Haos. Panică. Toată lumea cumpără bomboane şi ciocolată. Toată lumea face declaraţii. Până şi angajatul şefului. Şi invers.. E o nebunie totală. Milka porneşte nebunia cu ciocolată. Cu I love Milka, totul este atât de uşor! Chiar şi vânzările cresc spectaculos iar stocul pe un an întreg este epuizat în doar câteva ore. Românii simt nevoia să se confeseze iar Milka…Milka a făcut treaba asta mai uşoară.

Sincer, n-am chef să zic nimic. Tocmai de-aia mi-am şi făcut blog. Că aşa a vrut muşchiuleţul meu drept. De fapt, l-am făcut ca să vorbesc mult despre nimic şi să mă cert cu toţi proştii. Până acum, mi-a ieşit doar aia cu proştii dar se lucrează intens rău la prima parte. Apăsat pot spune. Între timp, m-am plictisit de a doua şi nu mai mă cert cu nimeni. E haos.
Cu toate astea, aş vrea o Românie cu autorităţi care să nu fie luate prin surprindere de ninsori. Bă, o singură iarnă, într-un singur an. Atât să aud: Autorităţile au făcut faţă ninsorilor abundente. Ăştia sunt în stare să nu facă faţă ninsorilor chiar şi atunci când nu ninge. E tradiţie, să moară mă-sa. Crăciun fericit şi autorităţi luate prin surprindere. Iarnă de iarnă. Am trăit cu ele, murim cu ele. Autorităţile au fost luate prin surprindere. Să-mi bag pula-n ele de autorităţi, zic.
Am făcut într-o oră jumătate un drum de maxim 30 minute. Normal, pentru că autorităţile au fost luate prin surprindere. Iar apoi am fost nevoit să-mi fac singur drum prin zăpada de 40 de centimetri. Pentru că autorităţile au fost luate prin surprindere. La ora 12:15, cinci indivizi curăţau zăpada de pe trotuar. La ora 12, da. În mijlocul zilei. Exact la ora la care eu băusem deja cinci beri şi futusem patru curve. Ipotetic vorbind.
O să mă mut într-o ţară în care nu ninge niciodată. Într-o ţară în care toţii proştii vor înceta să poarte căciulile alea penibile cu urechi. Da, nu ştiu de ce se numesc cu urechi, că nu îţi mai apar două din senin când porţi aia pe cap, dar fie. Sunt călduroase pe mă-ta, dacă vroiai să te aperi cu asta. Sunt penibile cu p mare şi tu eşti un prost cu p mare dacă ai cumpărat vreodată în viaţa asta aşa ceva. Şi cu p mic dacă te-ai gândit măcar să-ţi cumperi.
Rămân la concluzia că românii sunt cele mai proaste animale existente.