Trag linie – 2

RaPeRbOy

Ca sa mentin traditia "casei", sfarsitul de an aduce si un sfarsit in randul articolelor. Ei, tocmai a venit momentul. Acum un an realizasem chestii multe si marete ( asta la vremea lor ). Anul asta, am facut mai putine dar am avut bucurii mult mai mari. Stii cum e, esentele tari se tin doar in sticlute mici…

  1. Am sperat sa iau bacalaureatul, sa pot merge mai departe unde doresc. Am facut-o partial, dar e ok.
  2. Mi-am implinit toate visele in decursul a sase luni. A fost greu, a fost nevoie de rabdare, calmitate si putin noroc, am implinit toate conditiile. Acum am alte vise, mai marete, mai de durata…
  3. Am avut o vacanta de vara exceptionala, cum nu m-as fi gandit ca va fi. Aici ii multumim Uanei . De fapt, ei ii multumim in multe randuri.
  4. Am implinit si primul an impreuna .
  5. Am calatorit mult cu trenul. Mii de kilometrii cred, a fost interesant, intrucat am intalnit mii de oameni, fiecare diferit in felul lui. Unii sunt de speriat, altii de plans si cei din categoria "normali" sunt suficienti.
  6. Am cunoscut oameni noi care mai apoi au devenit prieteni. Prietene, vezi cum e viata?
  7. Mi-am pastrat "vechii" prieteni. Stii cum e, daca sunt prietenii adevarate nu pier din cauza unor kilometrii in plus sau minus.
  8. Asteptarea te face sa simti la alta intensitate totul. La fel si distanta si micile neintelegeri, de fapt..ele sunt esenta. E o concluzie asta, nu o intebare.
  9. Mi-am pierdut bunicul. A fost o lovitura grea, insa perioada in care s-a intamplat m-a ajutat mult si am simtit totul la o intensitate mai mica. Inca mi-e dor de el.
  10. Am incetat sa ma implic in actiuni "blogosferice", cu toate ca am lansat Promovam.net . Nu intrebati de ce nu ne ocupam de el. Poate candva "ne vom regasi" si vom incerca din nou. Avem timp.
  11. Am intrat in Biserica mai mult ca in 2007 insa degetele unei maini imi ajung pentru a numara vizitele.
  12. Continui sa urasc ciocolata, insa "o doza" la o perioada suficient de indelungata te unge pe suflet si incepe sa provoace din nou dependenta.
  13. Joc din nou Lineage "cu baetii" si beau in continuare Pepsi, Cola, Sprite si Fanta ( Ma ajuta sa urc panta )
  14. Am vorbit ca un nebun la telefon, ma uitam zilele trecute si observam ca in doua luni "am comis-o" timp de 100 ore.
  15. Am trait cu impresia ca nu este totul in ordine, din nici un punct de vedere. E ca un presentiment, ca ceva ce nu se poate explica insa exista acolo in adancul sufletului.
  16. Mi-am pierdut increderea in oameni. Chestia e, ca asta nu se intampla din cauza mea, ci din cauza lor…pentru ca prin fapte/vorbe fac asta sa fie posibil. Cine stie, poate candva, cumva…se va intampla o minune si voi putea sa vad din nou lumea asa cum o vedeam cu cinci ani in urma.
  17. "Am supravietuit" un an fara sa privesc la televizor. Misto, nu? Ati putea incerca si voi. Scapati cu usurinta de asa-numitele vedete de ocazie, de indoctrinare si clasica plictiseala produsa de televiziune. Merita!

Sarbatori fericite, La Multi Ani, ne "vedem" in 2009.

Chestionar pentru bloggerii sub 18 ani

Dany, tanarul blogger cu care se mandreste blogosfera romaneasca a conceput primul chestionar adresat exclusiv bloggerilor sub 18 ani.
Acest chestionar cuprinde cateva ( zeci, ce-i drept ) intrebari, impartite tot in cateva categorii.
Intrebarile sunt utile, interesante si pot sa ilustreze cu adevarat ceea ce gandesc, vor si probabil fac bloggerii cu varsta sub 18 ani din Romania.
La inceputul lunii octombrie, vom putea afla si rezultatele acestui chestionar, urmand ca mai apoi, in aceeasi luna, Dany sa lanseze si comunitatea bloggerilor sub 18 ani.

Pentru a raspunde intrebarilor acestui chestionar, apasa aici.

It`s over …

Acasa din nou. Presimt acelasi val de plictiseala, acelasi dor si aceleasi cacaturi ca si pana acum. Astept doar….astept doar sa treaca timpul mai repede. Am cunoscut doar doi ( Sykander si a.faith ) bloggeri in Constanta, din toti patru sau cinci cati ne propusasem sa cunoastem.

Astazi in trenul dinspre Constanta spre Bucuresti…a fost groaznic. Priza la care ar fi trebuit sa alimentam laptopul nu a functionat, scaunele erau incomode iar masa aia din fata noastra ne-a servit drept perna. Normal, picioarele sub scaun pentru ca vis-a-vis erau doua persoane in varsta…confort zero.

Am avut parte atat de echilibru cat si de umor. Am ras, am glumit am povestit, am dezbatut subiecte “incendiare”, am barfit uneori si nu in ultimul rand ne-am mai si ciondanit. Ce sa-i faci, asta e viata…cu bune si cu rele, noi sa fim sanatosi…

Mi-a placut….mai vreau. O sa mai avem. Somn usor cititorilor, ne auzim pe seara!