Tag Archives: Aberaţii nocturne

Aici sau acolo?

Publicat pe de
Reply

Daca ai fi pus in situatia sa alegi, ce ai face? Ai pleca intr-o tara straina, unde bineinteles ca posibilitatile de afirmare sunt mult mai mari decat aici, sau ai ramane in continuare in Romania incercand sa supravietuiesti de la o zi la alta iar la final ( finalul vietii, da ) sa realizezi ca esti de fapt un batran obosit, plictisit care a trecut prin viata ca musca prin….incapere.

In privinta mea, e cu dus si intors. As pleca cu cea mai mare placere…dar nu as pleca singur. Daca as putea sa plec cu persoanele dragi, sau cel putin cu o parte din ei sunt convins ca mi-ar fi mult mai usor si nu ar fi atatea probleme. Stii, distanta nu e buna. Adica e buna in felul ei, dar e greu si nu cred ca poti rezista asa intr-o tara straina, unde teoretic pleci pentru a face ceva mai bun si mai interesant decat in Romania.

Se merita sa pleci…sau se merita sa ramai?

Subtilitati

Publicat pe de
Reply

Sunt momente in viata cand ai impresia ca nimic nu se leaga, cand toti parca te-au uitat si totul ti se pare gri. In astfel de momente, gandirea iti este incetosata si vezi doar un lucru, incerci sa uiti dar in acelasi timp te macina. Nimic din ce traim parca nu mai e ce a fost, nimic nu este nou, nimic nu ti se pare original. E vorba de fapt, despre o lupta cu noi insine pentru o viata mai buna, pentru a da o sansa iubirii adevarate, pentru a da un sens vietii mai bine spus. Doare, nu poti sa spui ca nu doare. Dar stii cand incepe partea placuta? Exact atunci, in momentul cand se vor inversa rolurile si ei toti…vor fi in locul tau. Iar tu vei fi acolo sus, razand printre mustati de cei ce si-au adus intr-un final aminte de tine si te baga acum in seama pentru ca au nevoie de tine, nu pentru ca sa nu te simti aiurea.
Si sunt multi si va veni vremea….si eu astept si o sa-mi placa.

Fortareata

Publicat pe de
2

Vad un pescarus frumos ce zboara liber…as vrea sa zbor si eu cu el, dar privesc…si vad o caramdia din fortareata ce s-a construit cu timpul in jurul meu, si ma sperii…
Vreau sa zbor cu el dar el zboara prea liber si prea departe…cum sa-mi parasesc fortareata?…zbor…dar zborul meu e in jurul fortaretii, zbor..dar mereu ma intorc la ea, zicand ca zbor liber…cum as zbura liber cand inca ma intorc aici?
Credeam ca sunt liber, dar nu e asa. Sunt ca puscariasul iesit din inchisoare…e liber, dar nu stie ce face cu libertatea lui
Nu pot sa zbor liber pana ce inca sunt atasat de inchisoare…nu pot zbura liber in doi pana ce singur nu pot sa o fac, sau poate ca nu vreau sa zbor liber…poate sunt prea atasat de fortareata si mi-e greu sa o las…dar vreau sa o las, dar de ce as lasa-o? De ce sa nu o sparg..nu am nevoie de ea…
Cu ochii mintii sparg fortareata…ce bine e, ce bucurie m-a cuprins…ce fericire si ce libertate. Ah, zambesc iar. Nu e greu, e chiar usor, adica cel putin..e placut.
Invat si eu sa zbor, si cand zborul meu liber va fi..voi privi la acel pescarus si ii voi multumi pentru ca m-a facut sa inteleg ca inca sunt liber.
Ah, imi multumesc si mie pentru ca inteleg, pentru ca pot, pentru ca vreau, pentru ca vom reusi.