Tag Archives: Aberaţii

Tu simti?

Publicat pe de
4

Unii stiu si simt ca degeaba mai cauta, alti spera inca..eu nu mai stiu. Cotrobai prin toate ungherele sufletului, prin cele mai ascunse coltisoare..poate, poate voi afla un raspuns.
Un raspuns…la cate intrebari am…chiar nu stiu daca un raspuns imi va fi de ajuns. Am raspunsuri care inca nu-si au intrebarile puse, si de aceea caut..uneori am senzatia ca am gasit, dar se dovedeste a fi un raspuns gresit…sau poate doar o alta intrebare?
Candva “ma luptam” cu fantomele trecutului. Acum pretind ca le-am invins, ca isi au locul lor cuminte si firesc printre amintiri, niste amintiri asa pasnice incat devin realitati imediate si nu incurca cu absolut nimic.

In ce lume traim?

Publicat pe de
17

Cu totii ne-am intrebat, poate de multe ori: “In ce lume traim? De ce sunt oamenii atat de dusmanosi si invidiosi?”. Eu unul, m-am intrebat de multe ori insa nu am gasit un raspuns, ori daca l-am gasit, n-ar avea rot sa incep sa scriu despre asta acum.
O zi oarecare din viata mea: dupa o noapte infernala in care aproape ca nu am dormit, fiind atent la certurile vecinilor de la 3, ma trezesc dimineata cu o fata acra, fac un dus rapid, ma imbrac..si ma indrept spre scoala. Ajuns acolo, constat spre surprinderea mea..ca usile sunt inchise. Abia atunci imi amintesc, ca azi e sambata, in mortii mei! Nu imi pare rau, caci ma gandesc…”mai dorm putin cand ajung acasa”. Daca tot am iesit, profit de ocazie si merg sa fac niste cumparaturi…sunt in fata trecerei de pietoni..nimeni nu-mi da prioritate. Imi fac curaj si pun piciorul pe asfalt..unu opreste exact in fata mea…pune frana brusc, scoate capu`pe geam si imi spune sa ma duc…la origini. Il tratez cu aceeasi delicatese, si-i explic frustratului ca este obligat sa opreasca la trecerile de pietoni. Ajung la magazin, imi fac cumparaturile si ma indrept spre casa. In spatele meu, un domn cu o sticla de apa minerala. Ii spun sa treaca in fata, sa nu astepte atat dupa mine. Omu se conformeaza, nu mersi, nu futute-n gat..nimic. M-am obisnuit cu nesimtirea oamenilor…pana la urma, trebuia sa-l las acolo sa astepte. Pe deasupra, ii face semn unei doamne in varsta…aceasta vine, si isi varsa produsele pe banda rulanta..exact in fata mea. Nesimtirea n-are limite…ii las, da-i in mortii lor..nu mor pentru cinci minute de asteptare. Ies din magazin si ma indrept spre casa. In fata mea, un grup de babe..scuze, femei de 60-70 de ani. Ocupau tot trotuarul..si discutau despre fustele scurte ale fetelor din ziua de azi. Le depasesc pe strada, caci pe trotuar n-aveam sansa…

Am ajuns acasa, acum plec din nou….oare ce ma asteapta in continuare?

Cine sunt eu?

Publicat pe de
9

M-a intrebat cineva “cine esti tu?“…credeam ca stiu, ce mare chestie sa spun cine sunt…totusi, n-am putut da un raspuns. Sunt lucruri pe care credem ca le stim, dar de fapt habar nu avem de ele. Suntem ignoranti, grabiti, prinsi prea tare in valul vietii si uitam de noi, de lucrurile cu adevarat importante.
Intotdeauna am stiut cine sunt altii, cum sunt ei, ce pot ei sa faca si ce vor ei sa faca..dar am uitat de mine, de dorintele mele, de persoana mea, de nevoile mele, de puterile si visele mele.
Cine sunt eu? Cum ma vad din exterior? Cum cred ceilalti ca sunt eu?

Deacu Corina: acelasi RaPeRbOy capricios, cu un spirit analitic foarte dezvoltat, mereu expunandu-si parerile personale in felul sau ce intriga in mod voluntar…mereu ocupat?

Cine sunt eu pana la urma?