7:20 dimineaţa, eram foarte grăbit să ajung la facultate. De fapt, să ajung în primul microbuz, căci mai am unul de prins pe urmă. Bineînteles, nu există loc disponibil şi şoferul ne ghidează în spate, ca să intre mai mulţi oameni. Eu nu văd nimic, e ceva de mers şi chiar nu ştiu când trebuie să cobor. Geamurile sunt undeva la o înălţime de 1.5-1.7 metrii iar eu am 1.96, deci nu văd nimic pentru că oricum sunt aburite. Acolo, n-ai loc să te mişti dar să mai te şi apleci să te uiti pe geam. Ajunge în apropierea staţiei unde fabuloasa mea călătorie se încheie şi întreabă: "Coboară cineva la…( spunând numele staţiei )". Îi confirm omului că urmează să cobor, dar să aştepte puţin că nu pot trece printre oameni aşa uşor. Aproape de ieşire, o baba prea plictisită probabil, se trezeste să-mi facă observatie: "Dacă ştii că trebuie să  cobori de ce nu vii la ieşire mai din timp? Stă tot microbuzul după tine acum!".
M-a deranjat mult tonalitatea vocii şi normal modul în care mi-a vorbit. I-am explicat că nu aveam cum să ştiu când cobor din moment ce nu vad nimic din spate, în plus nici nu este loc să respiri dar să-ţi permiţi să pleci de la locul tău cu 10 minute înainte de staţie. Femeia mă îngâna în momentul ăsta, repetând: "nu aveai cum să ştii..". Nu aveţi respect, voi tinerii, aia e!
Da, m-am enervat şi am ţipat la ea, înjurând. "Nu auzi în pula mea că nu vedeam nimic pe geam?". N-a mai comentat nimic şi probabil că aş fi înjurat-o mult şi bine dacă ar fi continuat. Eram deja în întârziere şi nu aveam starea necesară să-i ascult frustrările.
Ştii, niciodată nu înjur în public cu voce tare. Mi se pare lipsă de respect pentru mine dar şi pentru cei din jur. Acum crede-mă că n-am rezistat…şi câte i-aş fi zis, prietenee!

Cele mai întâlnite scuze, pe care le auzim zilnic şi de care suntem sătui. Eu adică.

1. Eram beat şi… Mă piş pe tine! Dacă erai beat de ce pizda mă-tii nu ţi-ai pus capul pe şina trenului? Pentru că nu eşti prost, şi pentru că motivaţia că ai fi beat nu ţine în cazul ăsta, nu?
2. Am dormit prea mult şi… Ma piş pe somnul tau! Dacă ai fi vrut cu adevărat acel lucru, ţi-ai fi pus un ceas să sune şi dacă nu ar fi sunat înseamnă că eşti blestemat şi că toate ţi se întâmplă doar ţie.
3. Te-am vazut dar… Dar ce? Mai bine nu mai spui, dacă tot m-ai vazut şi nu m-ai salutat.
4. Ti-aş fi spus dar… Dar eşti atat de laş încât preferi să taci şi să înrăutaţeşti situaţia acum, când îmi mărturiseşti asta. Tăcerea este cheia uneori, ştii…foloseşte-o!
5. Am vrut să te anunţ dar n-am avut credit… N-ai avut pe dracu, prietene. Dacă îţi fura cineva portofelul sigur aveai credit să-l suni pe tacto ca să plangi.
6. Am fost bolnav şi… Am fost şi eu bolnav, am avut şi eu probleme însă asta nu mă împiedică să te sun sau să comunic. N-ai avut chef de fapt, nu?
7. L-aş fi salvat, însă au apărut complicaţii… Să înţelegem că acele complicaţii apar aşa, singure? Sigur ai făcut tu tot ce era posibil, ai încercat să eviţi toate chestiile ce s-ar fi putut întâmpla şi până la urmă tot ăsta a fost rezultatul?
8. S-a stricat calculatorul… Măi să fie! Aşa de-al dracu! S-a gândit el azi-noapte să se strice, ca să-ţi facă ţie probleme acum.

Ştii de ce m-am săturat de fapt? M-am săturat să tot aud "nu e vina mea" aş vrea să mai aud din cand în cand şi un "am greşit". E greu, pentru că avem mândrie. Şi mândria e cel mai aprig duşman al omului.

Cum te-ai simţi când cineva te violează?
Când cineva dă în tine şi te loveşte?
Când cineva te ţine atât de strâns şi profită de inocenţa ta?
Când îti pune mâna la gură atunci când vrei să ţipi?
Când simţi crengile şi pietrele sub tine rănindu-ţi pielea fină?
Când te trezeşti şi totul în jur este mişcare: vânt, apă, animale….iar tu nu te poţi mişca?
Ce faci cu greaţa şi cu dezgustul rămas in urma?
Cui îi spui şi ce e de facut?
Îţi doresti să mori sau îţi doreşti să trăieşti cu povara asta toată viaţa?
Cum să mai poţi râde ca un copil când în sufletul tău este durere?
Cum ar fi să te trezeşti noaptea şi să-i vezi chipul, să-i simţi respiraţia şi să-i auzi vocea?
Da, probabil te vei îmbolnăvi psihic. Este cazul a mii de fete din întreaga lume.
Cine spune DA pedepsei cu moartea pentru violatori?

Photo by JessicaJava

Dacă intri în cârciumă şi te cunoaşte toată lumea, nu trebuie să fii mândru, pentru că nu eşti celebru.
Esti doar beţiv.

Nesimtirea inseamna lipsa de bun simt, nerusinarea, insensibilitatea oamenilor. Nimeni nu s-a nascut asa si in general trasaturile de caracter se formeaza prin invatare, asta in primii 7 ani de viata, de-aici venind de fapt expresia “cei sapte ani de-acasa”.
Nesimtitii sunt usor de recunoscut pe strada, asta pentru ca apar ca ciupercile dupa ploaie, in special in locurile unde se pastreaza o anumita ordine, “se sta la rand” sau se cere respectarea bunelor maniere ( in mod evident ).
Nu au varsta, pot fi atat pusti de 10-15 ani, care abia si-au facut curaj sa injure intr-un loc public si acum abuzeaza de lucrul asta, pot fi barbatii de 50 de ani care isi arata “puterea vorbelor”…din cauza ca uneori puterea barbatiei da rateuri dupa o anumita varsta sau persoanele trecute de cea de-a treia tinerete ( mosii sau babele ) ce sunt invidiosi acum pe cei mai tineri.
O sa ma “ocup” in ultima parte a postului de cei din urma, dar intotdeauna cei dintai. Asadar, am boala pe babe. Le vezi asa odioase, parca sunt jumulite fiintele astea. Cu buzele stranse parca sa-ti faca in ciuda, rosii, in forma de inimoara, care iti fura mereu locul in mijloacele de transport, sau mai rau…lasa femeile cu copii sa stea in picioare, ca de…ele sunt batrane. De obicei exista si un Azorel, care le insoteste. Normal, Azorel are prioritate si intotdeauna sta in bratele duduilor in autobuze. Femeile cu copii se chinuie in picioare, insa ele isi mangaie patrupedul pe urechi. Iti trebuie tarie. Nu, chiar nu vorbeam de vodka. Vorbeam de tarie de caracter. Trebuie sa reusesti sa-ti controlezi impulsurile si sa nu intri in jocul lor murdar. Nimic nu mi se pare mai penibil decat o cearta cu babele in mijlocul orasului.
E clar, in spatele nesimtirii babelor se afla frustrarile stranse de-a lungul vietii!