Cele mai întâlnite scuze, pe care le auzim zilnic şi de care suntem sătui. Eu adică.
- Eram beat şi… Mă piş pe tine! Dacă erai beat de ce pizda mă-tii nu ţi-ai pus capul pe şina trenului? Pentru că nu eşti prost, şi pentru că motivaţia că ai fi beat nu ţine în cazul ăsta, nu?
- Am dormit prea mult şi… Ma piş pe somnul tau! Dacă ai fi vrut cu adevărat acel lucru, ţi-ai fi pus un ceas să sune şi dacă nu ar fi sunat înseamnă că eşti blestemat şi că toate ţi se întâmplă doar ţie.
- Te-am vazut dar… Dar ce? Mai bine nu mai spui, dacă tot m-ai vazut şi nu m-ai salutat.
- Ti-aş fi spus dar… Dar eşti atat de laş încât preferi să taci şi să înrăutaţeşti situaţia acum, când îmi mărturiseşti asta. Tăcerea este cheia uneori, ştii…foloseşte-o!
- Am vrut să te anunţ dar n-am avut credit… N-ai avut pe dracu, prietene. Dacă îţi fura cineva portofelul sigur aveai credit să-l suni pe tacto ca să plangi.
- Am fost bolnav şi… Am fost şi eu bolnav, am avut şi eu probleme însă asta nu mă împiedică să te sun sau să comunic. N-ai avut chef de fapt, nu?
- L-aş fi salvat, însă au apărut complicaţii… Să înţelegem că acele complicaţii apar aşa, singure? Sigur ai făcut tu tot ce era posibil, ai încercat să eviţi toate chestiile ce s-ar fi putut întâmpla şi până la urmă tot ăsta a fost rezultatul?
- S-a stricat calculatorul… Măi să fie! Aşa de-al dracu! S-a gândit el azi-noapte să se strice, ca să-ţi facă ţie probleme acum.
Ştii de ce m-am săturat de fapt? M-am săturat să tot aud "nu e vina mea" aş vrea să mai aud din cand în cand şi un "am greşit". E greu, pentru că avem mândrie. Şi mândria e cel mai aprig duşman al omului.
