LA MULŢI ANI RAAAAAAAAAP

Fără griji şi fără baaaani.
Bună seara doamnelor şi domnilor, mă numesc Iulian iar începând de astăzi sunt bătrân. A fost cea mai şmecheră noapte petrecută afară iar sentimentul de îmbătrânire e acut, gâfâindu-mi uşor în ceafă. Parcă ieri făceam zece şi suflam cu entuziasm în lumânărelele alea colorate. Şi da, chiar ştiu că cea mai mare dorinţă a mea era să primesc cadouri şi să am invitaţi mulţi. Acum vreau doar sănătate şi nişte chestii minore, fără de care nu pot trăi.
Mulţumesc tuturor pentru mesaje, telefoane şi-mi cer scuze dacă n-am fost foarte prompt sau n-am răspuns.
Scooby Doo mi-a spus o vorbă mare în noaptea asta: Ca să obţii ceea ce vrei, trebuie întâi să ştii ce cauţi.
Ar trebui să-i urmaţi şi voi sfatul, pe bune! Eu ştiu sau cel puţin aşa am impresia.
Mitul a fost înfrânt.

Şi el este calm, dar exact ca mine, se enerveză atunci când este cazul.
Este un om cinstit, a muncit toată viaţa şi nu a făcut niciodată ceva necurat. Ba chiar, de multe ori a pus de la el şi a închis ochii, în speranţa că totul va fi bine.
Partea nasoală este că unii te iau drept fraier atunci când te porţi frumos şi consideră că dacă ai facut un lucru până într-un anumit moment, poţi să-l faci la fel de bine şi în continuare, însă totul are o limită şi vine un moment când mai trebuie să şi renunţi.
Partea interesantă începe cu adevărat exact atunci când cei care şi-au bătut joc, te caută, deci au nevoie de tine, iar tu le dai cu şutul, pentu că da, ai o demnitate.
Aşa gândeste taică-meu, aşa gândesc şi eu, dar ştii..am ajuns la concluzia că vom avea mereu de pierdut. Cei ambiţioşi, se vor întoarce şi le-ar plăti cu aceeaşi monedă, probabil.
Întrebarea mea nu este, "E mai bine aşa?" ci "Merită?"

Ca sa mentin traditia "casei", sfarsitul de an aduce si un sfarsit in randul articolelor. Ei, tocmai a venit momentul. Acum un an realizasem chestii multe si marete ( asta la vremea lor ). Anul asta, am facut mai putine dar am avut bucurii mult mai mari. Stii cum e, esentele tari se tin doar in sticlute mici…

1. Am sperat sa iau bacalaureatul, sa pot merge mai departe unde doresc. Am facut-o partial, dar e ok.
2. Mi-am implinit toate visele in decursul a sase luni. A fost greu, a fost nevoie de rabdare, calmitate si putin noroc, am implinit toate conditiile. Acum am alte vise, mai marete, mai de durata…
3. Am avut o vacanta de vara exceptionala, cum nu m-as fi gandit ca va fi. Aici ii multumim Uanei . De fapt, ei ii multumim in multe randuri.
4. Am implinit si primul an impreuna .
5. Am calatorit mult cu trenul. Mii de kilometrii cred, a fost interesant, intrucat am intalnit mii de oameni, fiecare diferit in felul lui. Unii sunt de speriat, altii de plans si cei din categoria "normali" sunt suficienti.
6. Am cunoscut oameni noi care mai apoi au devenit prieteni. Prietene, vezi cum e viata?
7. Mi-am pastrat "vechii" prieteni. Stii cum e, daca sunt prietenii adevarate nu pier din cauza unor kilometrii in plus sau minus.
8. Asteptarea te face sa simti la alta intensitate totul. La fel si distanta si micile neintelegeri, de fapt..ele sunt esenta. E o concluzie asta, nu o intebare.
9. Mi-am pierdut bunicul. A fost o lovitura grea, insa perioada in care s-a intamplat m-a ajutat mult si am simtit totul la o intensitate mai mica. Inca mi-e dor de el.
10. Am incetat sa ma implic in actiuni "blogosferice", cu toate ca am lansat Promovam.net . Nu intrebati de ce nu ne ocupam de el. Poate candva "ne vom regasi" si vom incerca din nou. Avem timp.
11. Am intrat in Biserica mai mult ca in 2007 insa degetele unei maini imi ajung pentru a numara vizitele.
12. Continui sa urasc ciocolata, insa "o doza" la o perioada suficient de indelungata te unge pe suflet si incepe sa provoace din nou dependenta.
13. Joc din nou Lineage "cu baetii" si beau in continuare Pepsi, Cola, Sprite si Fanta ( Ma ajuta sa urc panta )
14. Am vorbit ca un nebun la telefon, ma uitam zilele trecute si observam ca in doua luni "am comis-o" timp de 100 ore.
15. Am trait cu impresia ca nu este totul in ordine, din nici un punct de vedere. E ca un presentiment, ca ceva ce nu se poate explica insa exista acolo in adancul sufletului.
16. Mi-am pierdut increderea in oameni. Chestia e, ca asta nu se intampla din cauza mea, ci din cauza lor…pentru ca prin fapte/vorbe fac asta sa fie posibil. Cine stie, poate candva, cumva…se va intampla o minune si voi putea sa vad din nou lumea asa cum o vedeam cu cinci ani in urma.
17. "Am supravietuit" un an fara sa privesc la televizor. Misto, nu? Ati putea incerca si voi. Scapati cu usurinta de asa-numitele vedete de ocazie, de indoctrinare si clasica plictiseala produsa de televiziune. Merita!

Sarbatori fericite, La Multi Ani, ne "vedem" in 2009.

Ca mi se va face atat de repede dor de Alexandria.
Au trecut decat trei luni. Aparent un nimic, dar credeti-ma ca nicaieri nu e mai bine ca acasa. Nu simt nimic special aici, nimic nu este extraordinar si tot mai bine era in micul orasel linistit, aparent plictisitor si monoton. In Alexandria e nebunia, acolo se intampla totul desi nu se face nimic, acolo o ardem chill prin cartier, acolo facem tot ce vrem si asta pentru ca putem, chiar daca nu se compara cu JAMAICA.
Am avut multe dorinte care s-au implinit, dar multe au ramas la stadiul de dorinte. Si e aiurea. E ca si cum o parte din tine s-ar fi pierdut, sau cum sa zic eu mai bine…e ca sindromul ala ( am lapsus si lene ca sa caut ) cand nu iti simti unul din membre, desi nu iti lipseste nimic.
E aiurea cand vezi fotografii vechi si-ti aduci aminte de vremurile alea cand pierdeai timpul in loc sa profiti de ce ai.
Mai am 11 zile. Pa, si ne vedem in JAMAICA, daca nu acolo.