Ca la douăzeci de ani

Fără griji şi fără baaaani.
Bună seara doamnelor şi domnilor, mă numesc Iulian iar începând de astăzi sunt bătrân. A fost cea mai şmecheră noapte petrecută afară iar sentimentul de îmbătrânire e acut, gâfâindu-mi uşor în ceafă. Parcă ieri făceam zece şi suflam cu entuziasm în lumânărelele alea colorate. Şi da, chiar ştiu că cea mai mare dorinţă a mea era să primesc cadouri şi să am invitaţi mulţi. Acum vreau doar sănătate şi nişte chestii minore, fără de care nu pot trăi.
Mulţumesc tuturor pentru mesaje, telefoane şi-mi cer scuze dacă n-am fost foarte prompt sau n-am răspuns.
Scooby Doo mi-a spus o vorbă mare în noaptea asta: Ca să obţii ceea ce vrei, trebuie întâi să ştii ce cauţi.
Ar trebui să-i urmaţi şi voi sfatul, pe bune! Eu ştiu sau cel puţin aşa am impresia.
Mitul a fost înfrânt.

Sunt la fel ca tata

Şi el este calm, dar exact ca mine, se enerveză atunci când este cazul.
Este un om cinstit, a muncit toată viaţa şi nu a făcut niciodată ceva necurat. Ba chiar, de multe ori a pus de la el şi a închis ochii, în speranţa că totul va fi bine.
Partea nasoală este că unii te iau drept fraier atunci când te porţi frumos şi consideră că dacă ai facut un lucru până într-un anumit moment, poţi să-l faci la fel de bine şi în continuare, însă totul are o limită şi vine un moment când mai trebuie să şi renunţi.
Partea interesantă începe cu adevărat exact atunci când cei care şi-au bătut joc, te caută, deci au nevoie de tine, iar tu le dai cu şutul, pentu că da, ai o demnitate.
Aşa gândeste taică-meu, aşa gândesc şi eu, dar ştii..am ajuns la concluzia că vom avea mereu de pierdut. Cei ambiţioşi, se vor întoarce şi le-ar plăti cu aceeaşi monedă, probabil.
Întrebarea mea nu este, "E mai bine aşa?" ci "Merită?"