Ziceam acum ceva vreme, sa va…sa ne fereasca Dumnezeu sa avem nevoie de sange…pentru ca in spitalele din Romania acesta nu este de ajuns. Am primit astazi o veste rea, o veste care m-a lovit oarecum si m-a infiorat…doar gandindu-ma la asta Mama “colegei” noastre de breasla, mama Didei s-a stins din viata. Cuvintele nu isi au rostul acum, si tot ceea ce putem face este salvarea unei vieti si incurajarea Andreei pe cat se poate ( moral sau material ). Oricine are posibilitatea si vrea sa faca o donatie, este rugat sa faca o depunere in contul:

RO59 BTRL00701201H87811XX deschis la Banca Transilvania pe numele Todireanu Bogdan

Cu o parte din banii stransi, se va cumpara o coroana, de care sa va ocupa Bogdan iar restul vor merge la o casa de copii sau la un centru de transfuzii.

Mai multe detalii, si informatii noi puteti gasi pe blogul Ajuta!

Tu, cate vieti ai salvat astazi?

Zi Speciala pentru o speciala…mai precis, pentru Special K. Hai sa cresti mare si tot ce-ti doresti sa ti se implineasca :* La Multi Ani!

Va spuneam acum cateva zile, chiar o saptamana daca ma gandesc bine, ca am cazut oarecum…mi-a scapat piciorul in santul sapat de aia care pun conductele cu gaze ( din vina mea ca nu eram atent pe unde calc, si din vina lor ca nu au pus benzi de avertizare :)) )

De vreo saptamana, i-am tot observat prin fata blocului, ca fac galagie…ii aud chiar si cu muzica data tare. Si se iau de trecatori, se iau de copii mici de la scoala din apropiere, probabil fluiera si dupa fete. Nu ma deranjeaza in mod special asta, mai mult ma deranjeaza ca se pisa pe blocul meu :| Ieri pe la ora 17, unul dintre nesimtitii aia se pisa frate langa scara blocului meu, la doi metrii de poteca pe care trecem noi, locatarii zilnic. Mi-e mie rusine de rusinea lui. Am zis, lasa frate…o fi fost urgenta, il inteleg. Treaba nasoala, e ca azi l-am vazut iar, facand acelasi lucru…numai ca de data asta era mult mai aproape de scara blocului. “Mi-am permis” sa-i spun ca e nesimtit, si ghici cine a fost injurat pana la urma? Normal, tot eu…as fi facut un scandal de zile mari, insa ca de obicei..tac din gura si-i las sa sufere. Cred ca a bombanit 30 de minute pe urma: “cine e ba ala sa-mi zica mie ce sa fac”. Chestia as rezolva-o usor cu o plangere la seful lor, pentru ca banuiesc, ca au si ei un sef…care probabil nu stie ca angajatii lui se pisa pe blocul pe care tre`sa-l racordeze la gaze.

Probabil ca daca mi-as face si eu nevoile pe masinile lor nu s-ar mai simti bine…si poate s-ar schimba ceva.

Ce inseamna pentru mine ziua asta.

Sunt impotriva imprumutarii obiceiurilor de la americani. Nu sunt de acord cu valentine`s day, halloween, ziua recunostintei si ce alte cacaturi mai imprumuta romanii. Avem si noi sarbatorile noastre, si sunt destule. Nu mai vreau altele.

Romanii merg pe ideea: nu ne afecteaza, insa e un motiv in plus sa ne aratam dragostea pentru persoana iubita. Hai lasa-ma frate in durerea mea, ca daca iti iubesti partenerul/partenera ii arati asta in orice zi, nu neeaparat de 14 sau 24 februarie.

Ziua de 14 februarie 2008 o sa fie speciala. De ce spun asta? Pentru ca apare Step up 2..la americani desigur. Deci o sa apara si pe torrent, deci o sa-l avem si noi. ( Atentie, nu incurajez pirateria. Cumparati fratilor filmele…dati cu sutele de dolari pentru ceva ce puteti avea gratis :D )

Blogurile specializate in seo si-au inceput deja “bombardamentul” de cuvinte cheie, posturi pentru maniacii care cauta pe google mesajele specifice, poate, poate mai iese un ban de prajitura si suc la plic.

Promovarea unei “sarbatori” care nu e a noastra, atrage mai multe avantaje. Au crescut vanzarile la suveniruri, bomboane de ciocolata, jucarii de plus, tot felul de prostii. Locurile din restaurante sunt deja rezervate, unii pleaca peste hotare. Pana la urma, toata lumea are de castigat, mai rau e cand faci bilantul si observi ca ai cheltuit destul de mult pentru ceva care nu era necesar.

Un simplu “te iubesc” rezolva orice. Si nu pe doar 14, 24, 26, 29 februarie ci mereu.

Inca de cand eram mici ni s-a spus “uita-te de doua ori inainte sa treci strada”. Probabil ca toti va saturati sa ascultati de fiecare data asta, si sa raspundeti cu un “da, am grija”. Parintii nu ne-au spus degeaba. Traversatul strazii este extrem de periculos avand in vedere ca soferii nostrii sunt cum sunt…semafoarele nu functioneaza si lista poate continua.

Intorcandu-ma de la scoala azi, un cielo circula cu viteza pe strada principala, pe Dunarii. Se grabea sa treaca pe verde ( mai erau cam 7 secunde ). Pe la secunda 3 in care mai putea sa treaca, o domnisoara ii sare in fata. Franeaza si o loveste cu partea stanga. Am auzit franatul si m-am uitat imediat…am vazut-o pe domnisoara si in secunda urmatoare i-am vazut doar picioarele pe jos. Soferul a oprit, a ridicat-o pe domnisoara, a tras pe dreapta si s-a dus la ea. O intreaba daca se simte bine si ce a fost in mintea ei in momentul traversarii. S-a oferit sa o duca la spital, insa aceasta a refuzat. I-a dat un numar de telefon sa il sune in caz ca se intampla ceva…si mai departe nu mai stiu, am plecat…ma grabeam.

Mi-a ramas in minte momentul impactului, si s-a vazut ca a lovit-o destul de rau. Cred ca a durut-o, insa nu e vina mea :)) si nici a soferului. Pentru 3 secunde de asteptare, si-a riscat viata.

De-acum incolo, promit ca inainte sa trec pe rosu ma asigur…