Am o pată foarte nasoală. Nu pe pantaloni şi nici în. O am pe creier şi urăsc puternic femeile tunse scurt. Nu pot privi o femeie tunsă scurt aşa cum o privesc pe una cu părul lung. Mă uit cu frică. Şi cu gânduri ascunse. În general am întrebări multe şi nelămuriri cât cuprinde. Doar lesbienele se tund scurt. Şi încă nu ştiu de ce, dar am o bănuială. Probabil le place să-şi mângâie pielea capului, când nu au ce altceva. Mă panichează rău lesbienele şi încerc pe cât posibil să le evit moaca înfricoşătoare.
Am avut de-a lungul vieţii momente în care nu ştiam “ce pula mea e”. Şi ştiu că le-ai avut şi tu. Te-ai întrebat de nenumărate ori şi chiar dacă ţi-e greu să recunoşti, ai fost la fel de răutăcios ca mine. Ori e fată, ori e băiat. Ţii minte momentele alea. Trebuia să te uiţi atent şi să analizezi fiecare părticică de tricou ca să-ţi dai seama. Era un fel de provocare şi te simţeai precum Columb când descopereai ceva ascuns bine de tot sub haine. De căcat era atunci când nu observai nimic şi-ţi dădeai seama că băiatul ăla semăna puţin cu o fată tunsă scurt.
E greu să îngrijeşti un păr lung. Spui că nu e asta problema principală şi că de fapt, îţi cade foarte mult. Aşa că te gândeşti să-l tunzi. Da, părul are o chestie psihologică şi atunci când e lung, îi vine să cadă. Tu ai găsit soluţia salvatoare. E o tâmpenie fără precedent iar femeile care spun şi cred cu tărie asta sunt proaste.
A, da. Mai e acel procent de 1% din femei cărora nu le stă bine cu părul lung. Oricât ar încerca să-l aranjeze. Dar totuşi, n-au nici o scuză şi cred în continuare cu tărie că sunt lesbiene. Puteau să şi-l prindă.

Se numeşte Alice şi e cunoscută drept fata care şi-a făcut prietenul de căcat la metrou. E foarte tare tipa aşa când o priveşti şi chiar ai impresia că întreg universul se roteşte în jurul ei. Al ei şi al părului verde pe care-l deţine. Dar pentru asta ai nevoie de trei lucruri.
Se prezintă ca fiind fata care şi-a făcut prietenul de căcat la metrou. E proastă. Crede că am pus botul şi că totul era pe bune. Trebuie să fii proasta satului să crezi ce-ţi zice Alice iar dacă eşti fan, te rog să te arunci. Mai repede.
Judecând după aspectul de mai sus ne dăm seama cu uşurinţă că nu. Ochii se resping ca doi magneţi în căutarea pulii. Şi că tot vorbeam de pulă, îmi dau seama că a luat suficientă pentru a fi la pro tv punct ro.
E urâtă rău bă! şi ca să o văd pe-asta sexy ar trebui să mă lăsaţi 30 de ani pe o insulă pustie.
S-o fi gândit că “acel ceva” înseamnă părul verde. Şi s-a vopsit. Şi s-a tuns. Şi crede cu tărie că ceilalţi o invidiază şi că o privesc ca pe o ciudată. Alice, jur! Te privesc cu admiraţie. În viaţa mea n-am mai văzut atâta prostie strânsă într-un singur loc.
Am văzut destule femei în viaţă încât să-mi fac nişte impresii. Uitându-mă acum în spate, nu chiar toate sunt greşite – aşa cum ar fi fost de aşteptat, numai că-mi place să le evidenţiez doar pe-alea nasoale, cu scopul de a fi corectate cumva sau ceva de genul. Idioţenii de-ale mele, extratereştrii, vise nelămurite, prostii plictisitor de enervante sau irelevante chiar şi pentru mine. Oricum, ideea e că n-o să înţeleg niciodată lesbienele. Si da, chiar mă refer la toate lesbienele. Ştiu, poate sună ciudat. Cine n-ar vrea nişte lesbiene acum în afară de mine? Ah, da! Nimeni. Sunt singurul om de pe pământ care n-ar vrea două lesbiene. Şi nici patru sau ceva asemănător. Ştiu, ţi se pare cel mai trist lucru pe care l-ai auzit de când l-au prins pe Saddam, dar e de prost gust, mă jur. Am văzut două azi pe stradă şi-mi venea să-mi şterg tălpile pe spatele lor după ce am călcat în căcat. Şi nu ştiu dacă erau lesbiene sau erau doar proaste, dar se ţineau de mână pe stradă. De fapt mergeau pe stradă, nu doar se ţineau de mână. Şi nu accept nici un argument în favoarea lor. Azi sunt irascibil din orice punct de vedere şi vreau argumente chiar şi atunci când mă duc să mă piş. De exemplu, îmi poate explica şi mie cineva de ce trebuie să fac asta? Cât timp va mai dura chinul? Oare Dumnezeu s-a pişat în timp ce a creat lumea? De ce nu e scris în biblie, dacă a făcut-o? A mai făcut şi altceva în timp ce se pişa? A fost rapid, sau a fost lent? Avea un loc special sau era la nimereală? Eva unde o făcea? Adam o urmărea în timpul ăsta? Cine s-a pişat pentru prima oară? Eva? Sau Adam? Cum au ştiut ce trebuie să facă din moment ce erau primii? Cine a construit primul wc şi de ce? A fost femeie, sau a fost bărbat? Cine a inventat hârtia igienică? De ce? De ce hârtie şi nu altceva? De ce igienică? De ce în formă de sul şi nu în pachete? De ce parfumată? De ce ar cumpăra cineva hârtie igienică parfumată? Miroase mai puţin, sau n-au ce face în timpul căcării şi o miros? Există ziare. Se pot citi. Dar până la urma, contează firma sau contează stratul? Ok, am deviat de la subiect dar femeile nu se ţin de mână reciproc. Barbaţii nu se ţin de mână reciproc. Nimeni nu se ţine de mână reciproc. E total greşit în ambele cazuri. Şi-n timp ce mă scremeam ca să mai zic vreo două, am găsit-o: Lesbiana perfectă. Micuţă, simpatică de fel, singură într-o casă mare, timidă, dar în acelaşi timp cu gânduri ascunse. Şi am aflat din povestirile ei că e greu sa fii pe invers. Da, îi era frică de fapt să spună lumii întregi ce este de fapt. Ceea ce denotă, fie vorba între noi cât de “corectă” şi la locul ei e treaba asta cu lesbienele. Dar în fine, într-o zi, s-a gândit să-i dea un mail soră-sii, să se confeseze. Şi n-a aşteptat răspunsul prea mult, dar a fost pe măsură. Da, ştiu, nu-ţi va veni să crezi, dar într-un final a venit mailul. Soră-sa o acceptă şi nu se simte molestată în vreun fel de orientarea sexuală a surorii sale.
Sfinte căcat! Credeam că nu mai aud asta odată. Da, da daa! Eman fericire şi bunăvoinţă numai când mă gândesc la vestea bună pe care a primit-o. Chiar era naşpa dacă-i zicea soră-sa că e proasta, pe bune.
Oare cum s-ar perpetua specia umană dacă toate femeile ar fi lesbiene?
Vineri, 13 a fost declarată cândva ziua cea mai ghinionistă din viaţa unuia. Sunt cam şapte pe an şi asta de azi a fost una. Ultima, dacă mă gândesc mai bine. E ziua fatidică în care moare pisica neagră spânzurată. Moare friptă sau friptă o mănânci tu. Oricum nu văd diferenţa. Dar ştiu că treaba cu superstiţiile a fost inventata de o babă proastă acum câţiva ani. S-a gândit cum să cucerească lumea şi a făcut-o prin prostie. Prostia poartă pe umeri steagurile victoriei iar blestemul care denotă superstiţie primează încă de-atunci printre mogului datorită babei ce aduce ghinionul. Sunt tot felul de leacuri străvechi, iar ăla cu scuipatul în sân mi se pare cel mai şmecher.
În general, femeile sunt mai superstiţioase decât bărbaţii. De fapt, cred că sunt singurele fiinţe superstiţioase. Jur! N-am văzut în viaţa mea un bărbat care scuipă-n sân. Poate pentru că bărbaţii n-au sân sau cine ştie. Tocmai de-aia, femeile sunt diferite de bărbaţi şi dacă mă asculţi două secunde, îţi mai zic o treabă. Femeile scuipă în sân la orice necaz. Bărbaţii muşcă un sân de necaz.
Şi totuşi, eu am o dilemă care mă deranjează: De ce îl muscă în loc să-l strângă?
Urâţenia e preponderentă cu prostia. Un prost se poate afirma în multe moduri, pe când un urât nu se poate afirma în nici un fel. Poate doar prin urâţenie; ceva de genul: să-mi bag pula ce urât e ăla. Şi da, sunt convins că e mai uşor să fii prost decât să fii urât. Asta mai ales dacă eşti fată. Sincer, am ajuns la concluzia că pentru a reuşi în viaţă, o fată trebuie neeapărat să fie frumoasă. Puţine fete urâte au reuşit să facă ceva pe baza inteligenţei şi cu siguranţă ajung mai târziu să lucreze pentru o frumoasă proastă care s-a dovedit a fi mai deşteaptă până la urmă. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, nu trebuie neeapărat să fie frumoasă, dar măcar bună. Şi să se fută. De preferat cu cine trebuie. Adică stai! Toate se fut cândva, doar că unele preferă să înceapă la bătrâneţe pentru că virginitatea este cel mai important lucru pe care au impresia că-l pot controla. Cred că există şi câteva excepţii. Adică fete frumoase şi deştepte sau fete urâte şi deştepte care au reuşit să facă ceva în viaţă. Ştiu că sunt puţine, dar le cunosc pe toate şi le păstrez doar pentru mine şi studiile mele elaborate de caz.
M-am întins la vorbă şi n-am apucat să deschid subiectul de astăzi: Femeia cancer.
Femeia cancer e femeia lipsită de toate cele dar mai puţin de urâţenie, dacă înţelegi ce vreau să zic. E genul de femeie pe care n-ai vrea s-o vezi nici măcar de la distanţă. E femeia căreia ai vrea să-i spargi dinţii dar ţi-e spaimă. Şi nu spaimă de ea, ci spaima că ai face-o să arate mai bine. Şi da, nimic nu e mai vitreg pe lumea asta decât o femeie cancer transformată în femeie frumoasă. Nu există urât transformat în frumos ci doar frumos transformat în urât. Şi ştiu destul de multe fete frumoase care se fac urâte. Urâte prin felul lor de a se comporta, urâte prin felul în care se îmbracă sau se machiază. Urâte prin felul în care se exprimă. Şi ştiu că eşti de acord cu mine. Baţi din palme ca o focă în momentele în care scuip adevăr, fie el grotesc.
Femeia cancer e ultimul gen de om pe care ai vrea să-l vezi înainte de moarte. Eu nu vreau să mor în spital. Vreau să mor unde mă simt bine. Aş vrea să mor în cadă, cu ochii la boiler-ul cu care am copilărit, gândindu-mă la stele. Relaxat şi apatic. Negativist şi geniu. Pesimist convins şi singuratic. Ideea e că fratele meu şi fetiţa bleagă vor să moară în somn. Nu în acelaşi somn, dar în somn. Să fie odihnite. Şi fericite. Şi fără griji sau femei cancer în jur. Şi mi se pare genial. Pentru că toţi vor să moară liniştiţi. Femeia cancer nu moare niciodată din păcate. Am impresia că se regenerează, pentru că din păcate observ că apar din ce în ce mai multe. Şi mi-e frică şi am impresia că o să murim cu toţii. Şi am un exemplu de viitoare femeie cancer pe care îl pun mai jos.