Prima dată e cu taxe de drum

V-am zis eu mai de mult să plecaţi din ţară cât mai puteţi că pe urmă n-o să mai aveţi loc pe-afară, dar nu m-aţi ascultat. S-au gândit ăştia ca din 2011 să vă ia bani pentru autostradă din 100 în 100 de km. 3 sau 4 euro cică. Vor fi 6 până la urmă, pariu? Oricum, rău aşa ca idee n-ar fi, că oricum n-avem mai mult de 100 km de autostradă cap la cap, dar poate-n 2452 o să avem şi-o să vă vină cu sifon la burtihan.

Pe urmă e cu diverse

În altă ordine de idei, am aflat că nişte after-shave e 32 RON. Când mi-am luat eu ultima oară era 16. Chiar am citit pe el să văd dacă i-au bagat Aloe Vera, Q10, pula mea, prostii de-astea…pătrunjel, ceva…dar nimic. E acelaşi, numai că dublu la preţ. GG, hai că poate ne mai bărbierim şi altă dată.

Iar în final cu fotbal

Am fost zeu azi, în condiţiile în care am aprins televizorul fix când au dat spaniolii gol. N-are rost să mă apuc eu acum să zic de ce trebuia să bată germania sau de ce nu, că oricum aceeaşi mâncare o mănânc şi maine, dar m-a cam mirat aşa comentatorul de la tvr care ţipa la golul ăluia de parcă era mă-sa acolo. Apropo de ăla, cum pula mea să te cheme Puyol?

A venit iar momentul ăla din zi în care îţi doreşti să fii ca mine. Şi asta doar pentru că înţeleg sportul aşa cum trebuie el înţeles de fapt, şi anume prin practică. Probabil te întrebi la ce mă refer şi ca să lămuresc situaţia, îţi spun că sportul se îmăparte în două categorii: Pasiune şi Practică

Mă încadrez perfect în a doua, aşa cum am mai spus. Nu te gândi că sunt sportivul dracului, dar nici leneş ca Monica Anghel. Pentru mine sport înseamnă tot ceea ce practic iar restul înseamnă doar bani. Dar pasiunea e pasiune şi putem să ne contrazicem până mâine că tot ca mine rămâne până la urmă.

Campionatul mondial, africani şi toţi dracii ăştia dezlănţuiţi pe pământ despre care toată lumea vorbeşte. Şi vuvuzele, desigur. Cuvânt cretin doar prin denumire, fără să mai vorbim de utilitate. Câtă minte îţi trebuie să sufli 90 de minute într-o goarnă care scoate un sunet mai enervant decât George Hora?
Dacă spun că doar în fotbal puteai găsi asta vei spune că-s eu cretin şi probabil ai dreptate în felul tău.

Typical South African football chants:
Goal scored: “Bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz”
Opponents score: “Bzzzzzzzzzzzzzzzzzz”
Bad call made: “Bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz”
Free kick from a good position: “Bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz”
Absolutely nothing happening: “Bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz”

Din fericire, pasiunea mea pentru fotbal s-a oprit undeva în jurul vârstei de 11 ani. Fotbalul este de fapt motiv de băut bere şi ieşit în oraş pentru majoritatea bărbaţilor. Suporterii înfocaţi pot să-şi sugă pula iar mai apoi să-şi dea foc, pentru că pasiune nu există în lumea asta, decât pentru femei.
Am vrut să-l văd jucând pe Hagi şi am promis că nu voi muri niciodată până nu-mi voi duce la capăt promisiunea telepatică făcută. Acum 9 ani, la România – Portugalia, mi s-a împlinit dorinţa.
Atât de mult am plâns şi am îndurat la intrarea pe stadion, încât mi-am jurat că aia va fi ultima dată când voi veni sau voi privi la un meci de fotbal.
E ok să mergi o dată la 10 ani la un meci, să bei ceva şi să te “distrezi”, dar nu e cazul să transformi fotbalul în ceva ce merită privit în fiecare săptămână. E plictisitor, chiar dacă e verde şi Scooby Doo nu s-a născut ieri.

Titlul este gen APOTEOZĂ. Facem din Treling un zeu. Un extra-zeu putem spune. Îmi plăcea să mă dau în treling, acum m-am demodat, o ard în blugi şi tricoaie largi. Legătura dintre ceea ce voi povesti şi treling este inexistentă, dar astăzi eram în treling, aşa că merită măcar un titlu.
După aproximativ o oră şi ceva de fotbal, am purces împreună cu Sanda şi Scooby Doo spre locul intitulat sugestiv: Haleală aproape moca. Prima întrebare care îţi vine acum în minte şi te scremi să n-o dai: Cine este Sanda? Simplu. Sanda e o târfă care nu s-a născut încă. E ca un Elvis reîncarnat în Scooby Doo, e o nulitate din toate punctele de vedere, dar e bună la casa omului. De ce? Pentru că Sanda ştie foarte bine de glumă, dar ştie şi când să o ardă serios. Se droghează, dar nu mă deranjează, ba chiar…îmi place mai mult când e fumată, pentru că rade tot timpul, deci nu vorbeşte.
Ne-au acostat trei pizde. Erau de fapt şase, dar hai să o lăsăm la trei, nu ne-am fi descurcat cu toate. Aveau chef de caterincă, şi toată treaba a fost ceva de genul:
"Băiatu, băiatu, vrei un pliant?", arătându-mi un jeg de hârtie de la Vodafone.
Ca un important ce sunt, vorbeam la telefon şi din păcate nu m-a prins într-o dispozitie prea buna, drept urmare…."O vreau pe mă-ta." E incredibil cum patru cuvinte legate între ele pot face pe cineva să plângă.
Din vorbă în vorbă, am ajuns la locul de haleală. Eu mănânc fix, adică niciodată mai mult şi niciodată mai puţin. Azi am ars-o la 10 mici, şi-n 10 minute i-am şi luat. Problema a interevenit atunci când mi-am dat seama că nu sunt făcuţi. Scooby Doo plângea ca un fătălău lângă mine visând la biscuiţii cu lapte din Palma de Mallorca, dar atunci….a trebuit să-i arăt cum procedează un bărbat adevărat.
Am luat farfuria, pe Scooby Doo în mâna cealaltă şi ne-am dus frumos la tanti.
"Bună ziua, mi-aţi dat să mănânc căcat."
"Poftim?"
"Bună ziua, mi-aţi dat să mănânc căcat."
"Nu înţeleg ce vreţi să spuneţi…"
"Vreau să spun că mi-aţi dat să mănânc căcat perpelit. Căcatul meu de-acasă e mai bun decât căcatul tău perpelit, aşa că ar fi bine să-mi daţi un căcat bine facut, pe care să-l pot mânca."
Scooby Doo era în delir şi începuse deja să facă galerie. Bătea ca foca din palme şi saliva gândindu-se la căcatul bine făcut ce urma să-l mâncăm.
Morala? Niciodată să nu mănânci căcat .

Hai sa ne uitam la meci ca sa pierdem timpul!

Chestia e, ca nu m-am uitat decat 10 minute si parca simteam ca ma uit de o vesnicie si ca nu se mai termina o data. Ma intreb totusi, cum rezista unii pana la final..cum pot sa aiba atata pasiune pentru o porcarie de joc ( nu, fotbalul nu mi se pare a semana vreun pic cu sportul ), cum pot sa tipe, sa planga chiar..cand 11 oameni ( in care ei cred mai mult decat in propria lor forta ) pierd un amarat de joc. Tati, treziti-va in pula mea o data! Voi nu castigati nimic, aia iau bani grei. Nu-mi veni cu cacaturi gen: Onoarea de a fi roman. Hai frate, las-o ca macane…

Drama. Ihm, asta se intampla acum pe twitter/yahoo mess.  Statusuri cu lume dezamagita, suferinda cica…pe twitter pareri de rau si toate cele…pentru ce?

Se pare ca nu voi sti niciodata ce inseamna sa fii fan. Si nu vorbesc aici doar de fotbal, ci si de muzica. Eu nu am un idol, eu nu cred cu tarie intr-o persoana pe care nici macar nu o cunosc, eu nu simt fotbalul si victoriile sau cum se intampla de cele mai multe ori, infrangerile echipei nationale. Imi place sa cred ca inca mai traim intr-o lume in care nu fotbalul este scopul principal. O lume in care lucrurile cu adevarat importante nu sunt iesirile in piata constitutiei, baut pana te faci manga si apoi bataie cu huliganii. Imi place sa cred ca Romania se schimba, insa din pacate nu vad nici un semn…cine stie, poate nu am eu cea mai buna conceptie asupra vietii, poate nu vad eu lucrurile asa cum le vad altii…insa anumite lucruri chiar nu le pot pricepe.

S-a dus si Euro pentru romani. Acum, cu ce va mai ocupati timpul, dragii mei compatrioti?