Lugulugu

Astăzi mi-am aflat menirea şi vai, să-mi bag pula ce fericit am fost. Scooby Doo m-a învăţat să fiu deschis la lucruri noi, însă întotdeauna să-mi ţin şliţul închis când vorbim de adolescente frustrate. Deci da, concluzia primului paragraf: nu se lasă cu futut în articol, puteţi pleca.
Începem, aşadar:
“vreti sa imi puneti bete in roata ( pentru ca cel putin el, din cate am citit, are o placere din a face “adolescente proaste” sa-si stearga conturile ) insa pe mine nu ma va afecta in niciun fel.”
Da, scopul meu e să-i inchid blogul ăştia şi să-i fur toţi vizitatorii. Să-mi facă redirect şi să spună că i-am spart gura. De doi ani şi cinci luni mă chinui şi de-abia ieri m-a băgat în seamă. Am fost cel mai fericit bastard din lume când mi-a lăsat comentariul şi jur că dacă se mai cacă o dată inteligenţă voi ajunge la orgasm. Triplu de data asta.
Ok, m-am murdărit suficient şi voi încerca să închei totul într-un mod paşnic:
Eşti frustrată. Şi-mi pare rău de tine, că ai potenţial. Îmi place totuşi că nu sugi pula fără să cercetezi înainte. Da drăguţo, când ai hotărât să scrii pe blog în engleză, mi-ai supt-o. Ai făcut o schimbare pentru mine şi asta nu mă face decât să fiu împlinit ca blogger. Mi-ai umplut sufletul de fericire şi îţi spun cu mâna pe inimă, dacă ai ieşi mâine din blogosferă, ar fi la fel şi fără tine .
Te pup!

Complexatilor!

Sunteţi nişte orătănii încrezute, nişte păpuşele coordonate cu mare grijă mare de către alţii, nişte pioni în căcatul ăsta numit societate, nişte impotenţi schizofrenici care au ajuns de ultima speţă din cauza mass-mediei. Toţi au nevoie acum de alimentaţie sănătoasă, viaţă lungă, apă plată, păr strălucitor şi respiraţie în trei culori, dar nimeni nu se gândeşte dacă toate astea sunt dorite sau sunt de fapt impuse.
Ai auzit la vecina de la trei că pasta de dinţi cu pătrunjel face bine la rinichi şi acum pe bune, de ce dracu să nu-ţi iei şi tu? Nu contează că n-ai probleme cu rinichii, facem totul preventiv.
Se numeşte prostie omenească, pentru că da, ţi-ai făcut-o cu mâna ta. Dar ştii de ce se întâmplă asta?
“Pentru ca meriţi”

Nou

Săptămâna asta a fost aşa, gen dute-vino. Un mare căcat, plin de plimbări nedorite şi cursuri la nocturnă, cu Kazi Ploae în căştile regăsite după 56 de ani, chiar şi atunci când ploaia chiar ploua.
Am văzut atât de mulţi idioţi, încât nici nu ştiu de fapt cu care să încep. Probabil încep cu ala ce-şi bătea câinele în plină stradă. Îi dădea cu lanţul de la lesă pe spate şi pe de-asupra, zbiera ca un tâmpit: "De ce nu mă asculţi?" jap, jap "De ce?". Nu ştiu ce aştepta ăsta. Să-i răspundă câinele? Să-şi ceară iertare? Să-l fută-n cur? Sau ce…? E animal bă, nu trebuie să-i  arăţi că esti şi tu la fel!
Ăsta e genul ăla de om frustrat care n-a bătut la viaţa lui decât câini. Sau l-a bătut nevastă-sa şi se răzbuna pe animal. Şi pun pariu că-l băteau şi aia la şcoală. Refulează. Se simte puternic şi invincibil. E un căcat cu ochi care tine o lesă în mână. Să facă nişte cancer, după mine. Să moară cu lanţul ăla în mână şi să moară pe stradă, de preferat, ca mai apoi să se pişe un câine oarecare pe el. Asta numesc eu răzbunare.
De fapt, eu vroiam doar să vă spun că m-am mutat. Mă găzduieşte Mihai Iorga de-acum.
Pace voua, cititorilor!