Mi-am adus aminte de o intamplare, dintr-un hiper-extra-formi-super-market din bucharest, za rumeinian capital. Nu stiu cum fac, dar cu al meu inconfundabil talent…ajung in zona electrocasnicelor, si acolo erau niste strainezi. Dupa vorba, dupa accent..imi dau seama ca erau olandezi ( mortii lor, toti vorbesc ciudat…banuiam si eu ). Eh, tanti aia de-acolo, incerca sa le explice avantajele achizitionarii unui aparat de facut sarmale…explicatii peste explicatii, zi-le astora cum sta treaba cu carnea tocata, incearca sa explici ce e aia varza murata…nimic. Olandezii la pamant. Dupa 10 minute, zambesc…si pleaca, fara sa cumpere aparatul magic. Duduia isi varsa amaru: ” firati ai dreacu de zgarciti! ”
Eh, merg mai departe…si ajung la un mic restaurant. Foamea era mare, asa ca ma uit prin meniu. Subit, mi se face pofta de peste. Cacat, unde sa ma uit..ca nu scrie in romana. Ma rog, vad si eu hering acolo ( multumesc pe aceasta cale baiatului ce a pus numele de hering, sa poata fi descifrat in toate limbile posibile ). Problema e …ca aveam de ales intre doua sortimente de hering. Meniul in olandeza: Hering nu stiu cum pula mea si Hering de-alalalt. Vine chelneru, si ma saluta in engleza.
Au, am dat de dreq, astia sunt straini.
Ma scarma in cur, sa-l intreb ce e mai bun, ce sa aleg dintre heringii aia doi:
- What`s the difference between hering nu stiu cum pula mea si hering dalalalt?
- One it`s with nu stiu ce pula mea and the other with #?$@#?$$?#
- #?$@#?$$?# what`s that?
- It`s a #?$@#?$$?# ( with onion )
- Pula mea!
- What?
- My point, exactly!
M-am lasat pagubas si am inchis ochii, punand degetul pe unul dintre cei doi heringi. Am primit unu`tavalit in bucati mari de ceapa, mai crud asa…am aflat apoi ca de fapt nu era crud, ci fusase lasat mai inainte la putrezit. Un starv ridicat la rang de delicatesa.
Atunci, ma intreb: daca tot mananaca astia numai cacaturi, ce-au cu sarmalele noastre?

Sa vorbim despre ploi. Cum care ploi? Care este.
Ma agit grav cand incepe ploaia. Nu suport umezeala aia nenorocita ce-mi atinge pielea, nu suport picaturile reci de ploaie ce-mi uda crestetul capului si implicit, nu suport fetele ude. Ploaia e de multe feluri, care mai de care mai ciudate…insa in principiu, e vorba de acelasi lucru: o apa care vine de sus…si ajunge undeva jos.
Ploile urate: O zi normala…dintr-un anotimp oarecare. Bate vantul de-ti sufla pantalonii pe tine, ploaia incepe sa cada in mod brutal peste tine. Simti ca racesti…si racesti.
Ploile artificiale: O zi normala…Paris: Vant puternic, coafura rezista. Londra, ploaie. S-a dus pe pula reclama…coafura pleostita, insa a fost ploaie artificiala…ploaie pentru reclama.
Ploile ce nu tin de tine, dar iti apartin: O zi normala…si ploua. Dar nu afara, afara e soare. Ploua in sufletul tau..cu lacrimi, lacrimi de sange…intri in coma pana iti trece, si revii. Esti chiar tu…
Ploile interioare: O zi normala…si ploua, dar ploua in interior. Iti ploua in gura acum cand iti voi spune ca am in mana o lamaie si o storc…sucul ei acru tasneste din pulpa carnoasa si “inunda” grav o gura insetata, cu buzele parlite din cauza caniculei si a farmacistei pentru ca nu mai are in stoc strugurel.
Ploile care este pe lume, sunt enervante. Mie nu-mi plac de nici un fel, insa le suport, ca sunt ale noastre.
Voua va place ploaia?
Ce incepe cu P, se termina cu ULA si intra in gura frustratilor?
Exact: PILULA. Vad oameni entuziazmati dar frustrati in acelasi timp. Vad oameni veseli dar in adancul sufletului tristi. Vad multe dar nu spun tot…mai tin si pentru mine.
Nu este absolut necesar sa intelegi rostul/sensul cuvintelor astea sau despre cine vorbesc aici. Conteaza ca se simt multi…si tocmai asta e motivul pentru care imi place blogosfera romaneasca!
Sambata seara. Dormeam linistit in pat. Frumooos, ce sa zic…minunat! De-odata…nu stiu cum dracu face, ca incepe patu sa se zgaltaie aiurea..zic in capu`meu: cutremur! Dupa care, fara sa deschid ochii, dau sa pun mana pe noptiera, sa caut telefonul. Pun mana si aud: “Ce pula mea faci ba?”..
Hopaa…de cand vorbeste ma noptiera? Sau mi s-a parut? Mai pun mana o data sa caut ala…eh, lasa..poate mi s-a parut.
Nu apuc sa termin gandu`, ca patu incepe sa se zgaltaie iar..mai tare de data asta! Ba sa-mi bag pula, e grav! Deci ar fi timpu` sa deschid ochii, sa caut telefonu si sa ma bag sub tocu`usii. Deschid ochii..cineva a lasat televizorul deschis. Sa mor de am vazut asa ceva: Niciodata nu mi s-a parut televizorul asa mare! Pe ecranul imens…ceva vine spre mine cu o viteza impresionanta, asa ca instictiv…ma prind de marginea patului, moment in care aud din nou:
“Ia ba in pula mea mana de pe schimbator! Ce mortii ma-tii ai? Ti-e rau? Deschide geamu sa te trezesti, aproape am ajuns!”

Ce e moca, ii place si lui Dumnezeu
Dar oare chiar este asa? Orice produs gratis, este si bun? Sau nu ne pasa de asta? Am ajuns la o concluzie: Romanilor ( pentru ca doar romani am vazut pana acum ) le place ideea de produs gratis. Daca o revista are gratis un pliculet de sampon…cumparam revista! Continut interesant+sampon gratis…de fapt, samponul ala nu e deloc gratis..el intra in pretul revistei, chiar daca nu se cunoaste. Romanii sunt curiosi, pofticiosi, fraieri in anumite conditii…si orice lucru mic, poate deveni mare..doar cu ajutorul nostru.
Orice firma care se respecta, isi promoveaza produsele…cu ajutorul nostru, al cumparatorilor. Parca-i vad pe oamenii din marile supermarketuri cum se inghesuie sa guste din noua sunca, noii carnati si noile conserve de peste. Parca-i vad cum isi cheama rudele/prietenii…ca se da mancare gratis!
De ce brusc, nu conteaza calitatea…ci doar faptul ca produsul ala este primit in mod gratuit? Profu`de engleza…zicea un lucru mare, mare…dar trist: “daca impachetezi o hartie, si-i spui omului ca e gratis, cu siguranta o va lua…pentru ca e gratis…si cu siguranta va veni sa mai ia si alta data”.
Recunoasteti acum, de cate ori nu v-ati gandit macar…sa treceti de mai multe ori pe langa cei ce impart mostre de produse pe strada? De cate ori nu ati facut asta?
Stiti ce e trist? Ca multi copii, adolescenti isi incep “cariera” de consumatori de droguri…gratis. De la prieteni, de la oameni pe care nici macar nu-i cunosc…”Mă piş pe măta bă, nu m-aş droga nici pă moca!”
Voi ce preferati?