Genomul XB-43. Un fel de continuare a Genomului K432. Conceptul simplu de femeie monstru, metamorfozat în baba anului 2010, spre sfârşit.
Nu ştiam că se practică blind date şi în randul lor până astăzi iar acum am impresia că le-am văzut pe toate în viaţa asta şi că nimic nu mă poate surprinde. Acum se întăreşte regula de fapt şi îi mulţumesc celui de sus (de sus de unde pula mea?), doar regula. Aşteptarea mă omoară încă de când eram mic iar dacă aşteptarea înseamnă de fapt să aştept s-o văd şi pe-asta, atunci aşteptare să fie, zic.
Destul de ţeapănă, dar nu suficient încât să crezi că e moartă, cu faimosul ruj roşu aprins şi margelele enervante la gat. Paşi mărunţi, înceţi, şi senzuali (mai puţin partea cu senzuali). Ajunge destul de târziu lângă mine, dar mi-am dat seama după mirosul de naftalină. Cred că au trecut 5 minute bune, dar totul se petrece rapid: Mă uit la ea, se uită la mine. Repet. Mă uit la ea, se uită la mine. Da, ascultam muzică în căştile alea.

Tu eşti Florian?
Nu, nu sunt Florian.
Sigur? Arăţi ca şi cum ai fi Florian. Înalt, cu puţină barbă, bine făcut..
Repet, nu sunt Florian.

Dezamăgire, paşi mărunţi, înceţi şi senzuali (mai puţin partea cu senzuali). Ajunge destul de departe dar suficient de aproape încât să mai întrebe o dată:

Sigur nu eşti Florian?