Am sunat ieri, la serviciul de relatii cu clientii ( aka *222 ). Eu n-am Vodafone, defapt nu mai am de vreo 2 ani. Am migrat de la Connex la Orange si de la Orange la Cosmote. In curand o sa-mi deschid propria retea telefonica, m-am saturat de astia :))…in fine, sa revenim la lumea reala, sa lasam visele…

Cum spuneam, am sunat la *222 ca sa aflu ce trebuie sa fac pentru a-mi cumpara domeniul. Acum e luat prin MyX, in fine…vreau sa mi-l achizitionez. Chiar daca voi continua, chiar daca nu voi continua cu blogul. Vorbesc despre asta mai spre sfarsitul postului…rabdare!

Ma pierd in meniu. Pana acum apasam pe 0 si intram in legatura cu un “asistent”. Toate bune si frumoase, numai ca nu mai functioneaza asa. A trebuit sa ascult 40 de cuvinte nenorocite despre nu stiu ce oferta…ma rog, pe urma cica mi se face legatura. Faimoasa melodie care pana acum canta intruna…lipsea. Din cand in cand se mai auzea ” Pentru a va pastra prioritatea in preluarea apelului, va rugam ramaneti pe fir “…sau ceva de genu. Trec 5 minute, 6, 7, 10, 15. Ma ce pula mea fac astia? Mai astept….20 de minute…25 de minute, deja incep sa ma enervez. Pana cand…”trrrrr”. Doh…in sfarsit. Raspunde un tip adormit ( era doar 21:14 ). De-abia am inteles ce-a zis. Ma intreaba cum ma numesc, cnp, adresa, si apoi imi da un raspuns pe care nu vroiam sa-l aud: ” va fac legatura cu colegii mei de la internet si date, asteptati cateva minute…nu inchideti ” cand am auzit, sa fac infarct. Deci dupa ce asteptasem 25 de minute, pierd 3-4 minute iar … ca sa-i spun datele mele, iar apoi tre`sa astept iar. Face legatura, in 2 secunde incepe sa sune. Ma gandeam ca s-a terminat cu asteptatul. Eh, surpriza! Nu raspundea nimeni….am lasat sa sune. Atentie: 5 minute! Dupa care, se opreste. Am crezut ca mi-a raspuns, insa: ” Pentru a va pastra prioritatea in preluarea apelului, va rugam ramaneti pe fir “.

Va imaginati cam cate injuraturi am bagat…imi venea sa dau si cu telefonul…m-am calmat. Dau pe ” difuzor ” ( ce aiurea suna in romana ), si ma duc sa-mi iau de mancare. Mananc, beau suc, imi verific mailul, astia nimic. Cred ca au mai trecut 30 de minute. M-am suparat, mi-am bagat ce era de bagat, si am inchis.

Azi de dimineata, am sunat din nou. Acelasi meniu enervant, aceleasi cuvinte, aceeasi tanti care imi spunea sa raman in telefon. Si..surpriza! Mi-a raspuns dupa 5 minute. Un domn amabil, care nu m-a redirectat la colegii lui de la internet si date :)), mi-a spus toate informatiile de care aveam nevoie….acum mai trebuie doar sa astept. Asadar, prima etapa s-a incheiat. Mai urmeaza alte doua sau trei, si va fi al meu.

Pentru ce cumpar domeniul daca renunt la blog? Pai in primul rand…nu renunt la blog. M-am gandit mai bine, si am decis sa-l las. De sters oricum nu aveam de gand sa-l sterg. Ma gandesc, totusi…un post pe zi nu inseamna mare lucru. Nu-mi mananca timpul aiurea si as putea sa fac “sacrificiul” asta. Multumesc celor care m-au sfatuit sa continui. Si daca tot am facut asta, m-am gandit sa-mi deschid si un FotoBlog ( Cabral, ti-am ascultat sfatul ). Voi posta fotografii din cand in cand, ca nu sunt mare pasionat. Nu umblu cu camera dupa mine, nu fac poza la orice vad, am perioade cand pozez orice si perioade cand nici nu ma ating de camera.

Ba frate, nici n-a plouat bine, si gata s-a facut orasu praf. Sistemu de canalizare ( exista?!?)  e la pamant. Trotuarele sunt pline de balti, daca n-ai masina ( si n-am) esti mort…ajungi cu apa la genunchi. Fmm administratia locala!

Urasc din tot sufletu` tiganii astia imputiti care se iau aiurea de oameni.
Astazi, cand ma intorceam acasa doi puradei oprisera un copil. Era mic si se vedea ca e speriat. Unu il tinea, tragea de el si celalalt il injura si-l lovea.
Eram pe partea cealalta a drumului. Normal ca mi s-a facut mila si am traversat. Le-am zis sa-l lase in pace si cand au vazut ca ma apropii au fugit.
Pustiu ala mic a rupt-o la fuga…n-a apucat nici macar sa zica merci, a fugit fara se se uite in spate.
Chiar nu ne dam seama ce se petrece? Tiganii isi invata puradeii de mici sa fie “smecheri”, sa jefuiasca, sa bata, sa injure. Nu ii trimit la scoala, sau daca ii trimit o fac numai pentru alocatie, sa mai aiba 260.000 pe luna in plus pentru bautura.
Nu ii spala, nu ii educa, nu le pasa de viitorul lor. Daca au fata, cu atat mai bine…o marita cat mai repede, isi iau banii si gata.
Urasc…si din pacate nu putem face nimic.

Sa fiu inteles de la bun inceput. Nu am boala pe copii astia sentimentali, care trec printr-o perioada mai grea a vietii, dupa care isi revin… insa am boala pe copii emo, precum ratatul de mai sus.

De ce? Nu pot sa-i suport frate. Cand ii vad cu paru`ala pe ochi, imbracati in negru, nu rad, nu zambesc, nu schimba doua vorbe…imi vine sa-i iau la suturi. Si se mai si mira de ce ii bat unii pe strada. Pai cum sa nu-l bati ma cand il vezi asa?

Cum ajungi sa fii emo? Intri in depresie cica…depresia trece frate, insa copii astia o iau ca pe un mod de viata. Adica prefera sa fie tristi mereu, crezand ca ce? Ca o sa le poarte lumea de grija? Se imbraca in camasi cu patratele…ce cacat ma? In blugi stramti, de culoare neagra preferabil, la fel si bluza. Isi fac piercu`ala, paru pe ochi…emo frate!

Cu ce nu sunt de acord: Cu campanii anti-emo. Poti sa te dai si peste cap. Ratatii astia tot asa raman. Cum tu nu iti schimbi stilu de viata, asa nu o sa-l schimbe nici ei pentru ca ai facut tu nu stiu ce campanie, sa fim seriosi…

evz au scris despre asta….ce vedeti aici, este doar o reactie la articolul lor.

Conversatie intre doi barbati de 30-40 de ani azi pe strada:
Tu nu platesti mult la curent?
Nu.
Pai cum asa? Ca eu mereu dau un milion…
Pai e simplu. Nu consum. La 20:30 ma bag in pat, dorm…deci nu aprind becul, nu tin televizorul aprins. Am de castigat. Nici nu consum si ma si odihnesc.
Unii oameni chiar traiesc precum cartitele, pentru a reusi sa supravietuiasca. Ar trebui sa ne dea de gandit?