Cunosc un remediu perfect pentru tuse şi dureri de gât. Se numeşte Stodal, aşa cum bine poţi observa în titlul acestei *diademe iar în zilele lui cele mai bune este medicament homeopatic. Bei cât te ţine instalaţia, urmând ca mai încolo să mori de plăcere, în plin şoc hipovolemic. Jur, a fost cea mai şmecheră ultimă înghiţitură luată vreodată şi cred că am o nouă dependenţă legală, de origine medicală.
Siropurile au avut întotdeauna un loc special în sufletul meu şi cred că de vreo 20 de ani n-am mai avut probleme cu ingeratul medicamentelor. Oamenii care se sclifosesc când văd o aspirină de mărimea unei umbre sunt nişte fricoşi de cea mai mare speţă iar calitatea de bază pe care ar trebui să o adopte în cel mai scurt timp posibil se numeşte simbolic: Gură Cască. Vor observa mai târziu cu stupoare că-n viaţă nu se rezumă totul la sclifoseală iar partea cu luatul treburilor în serios ar trebui să-şi facă furtunos prezenţa în viaţa dânşilor, chiar şi-n cele mai mărunte chestii.
Simptomatologia fiecarei persoane depinde de nivelul cunoştinţelor proprii în materie medicală sau de ce nu, de recomandările medicului personal. Ai grijă cum şi în ce măsuri foloseşti aceste căcaturi homeopatice dar mai ales, răspnde-mi sincer, ridicând agale o mână în stratosferă: Eşti gură cască sau te gândeşti cum ar fi dacă…?