Ieri mi-am luat fes. Da, e atât de frig încât port fes iarna. Chiar şi mie mi se pare ciudat să porţi fes iarna. Nimeni nu poartă fes iarna. Sunt singurul om care face asta acum şi presupun că toţi se vor lua după mine curând pentru că sunt un fondator de opinii dat dracului.
E negru închis fesul, apropo. Şi am o faţă cu el pe cap de mai bine n-aş avea. Dar nu contează aspectul fizic, ştim cu toţii asta. Sufletul este căcatul suprem în chestiile astea sentimentale. Pe lângă clasicul umor, desigur. Nu ştiu dacă aţi observat, dar în general femeile caută bărbaţii cu umor. Nu ştiu de ce fac asta. Eu obişnuiesc să citesc bancuri când vreau să râd şi nu cred că-mi trebuie o femeie pe post de clovn.
Revenind la fes, aveau patru modele. Da, există o modă a fesurilor în zilele noastre. Erau alea cu urechi, alea cu ciucure, alea cu desene multe şi alea fără. Probabil nimeni nu cumpără fără, că aveau doar unul. Adică, să fim serioşi…de ce ţi-ai mai cumpăra un fes daca nu scrie NYC pe el? Sau adidas. Sau nike: semnul, virgula.
Ai puţină demnitate. Totuşi, este vorba despre fesul pe care-l porţi maxim două ore pe zi. Merită o investiţie considerabilă şi nu contează chiar atât de mult cum arată din moment ce scrie FIRMA pe el.
Eu sunt mai trist de felul meu şi l-am luat pe-ală fără. Nu ştiu dacă am amintit ulterior, dar e negru şi-atât.

Bună ziua, vreau un fes negru.
Poftiţi!

Aşa a decurs discuţia. Mi l-a dat vânzătoarea din toată inima ei. Îl avea la îndemână şi cred că mi-l dădea pe gratis, numai să scape de povară. Cândva îşi ţinea drogurile ascunse în el pentru că nici măcar poliţia nu se atinge de un fes negru. În timpul unei razii, au observat un fes negru fără nimic pe el.

Poliţist: Ce-ai acolo?
Vânzătoare: Un fes negru fără nimic pe el.
Un alt poliţist: Hai s-o ştergem de-aici!

Într-un magazin care se respectă sunt cel puţin două vânzătoare. Una care de obicei mănâncă şi cealaltă care se uita la respectiva şi-o zice pe-aia cu “ştii fată când…”
Trebuie să te agiţi, să faci ca foca şi să-ţi dai foc în magazin ca să fii băgat în seamă. Urăsc vânzătoarele astea care vorbesc între ele când au clienţi. Cum ar fi ca în timp ce faci sex cu prietenul tău, să semneze hartii pe burta ta? Şi să mai dea şi câte-un telefon din când în când. Vă simteţi bine, nu?
Cam asta face şi vânzătoarea în magazin. E fix acelaşi lucru şi consider că dacă eşti la muncă, munceşti iar dacă fuţi, fuţi, nu semnezi hârtii.

Am ajuns la concluzia că fiecare ieşire la magazin reprezintă de fapt o provocare.
Aveţi conservă de ton?
Ton mărunţit?
Da, conservă de ton mărunţit.
Cred că da, imediat, să mă uit şi vă spun.
….cateva secunde mai tarziu
Da, am ton mărunţit în ulei vegetal şi….ton mărunţit în ulei vegetal. De care vă dau?
M-a bufnit râsul, şi i-am răspuns…sec:
În ulei vegetal!

Astăzi am fost puţin zgârcit cinstit. Am aşteptat faimosul rest pe care oamenii în general nu-l primesc, sau preferă să-l lase acolo, drept răsplată pentru amabilitatea cu care au fost serviţi…
Eu stăteam, vânzătoarea stătea…ne uitam unul la altul…până când îi aud mirifcul glas ce mi-a uns parcă rinichii:
Mai doriţi ceva?
Da, restul…
Aaa, scuzaţi-mă!….şi aruncă pe tejghea 40 de bani.
Adun frumos monezile, una câte una, având grijă să târşâi şi implicit să-i fut creierii.
O zi bună să aveţi, zic eu de colo, zâmbind ironic.

p.s: de acum încercăm şi varianta total românească, articole cu diacritice !