Pai poti sa nu te enervezi? Nu! Normal ca nu poti…Am impresia ca toti idiotii, taranii si nespalatii s-au adunat in orasul asta frate. M-am dus azi, rupt de foame cum eram…sa-mi ceva de mancare. Astept 5 minute la rand, se baga unu in fata mea…il las, da-l in mortii ma-sii, sa-i stea in gat! Mai astept 2 minute si vine randul meu. Ii spun doamnei ca vreau doua pateuri cu branza, si da din cap, semn ca nu mai au. Astept doua secunde, si o fufa, grasa cat patru…se baga peste mine: “vreau si eu patru placinte nuj de care dreq, doua felii de pizza… (…)”. Astept 1 minut, inca mai cerea..pana ma enervez si-i spun frumos:
“Puteati sa mai asteptati cateva secunde pana ceream si eu.” Fufa nu zice nimic, se stia cu musca pe caciula, insa partea interesanta e ca vine barbasu`. Un taranoi 98%, imbracat intr-un halat albastru, cu un miros intepator de benzina, incepe sa se rasteasca la mine:
” Ce s-a bagat ma peste tine? Nu s-a bagat nicaieri, taci din gura”
Ma uit la el, ma abtin sa nu-l injur…ca totusi eram inconjurat de o multime de oameni, posibil si copii…n-aveam chef sa ma fac de ras pentru un căcăţoi, si i-o tai scurt:
“Ho ba, ce te faci asa la mine? Taci din gura, ca nu vorbeam cu tine!”
Si incepe sa-mi explice mie ca se grabea el, si ca vrea sa ajunga la serviciu, si ca astepta de mult..si ca pula mea, vrajeli de-astea. I-am zis ca si eu astept de mult, si mie mi-e foame..si nu m-am bagat peste nimeni. O da la intors, si zice ca asa suntem noi romanii…nesimtiti, si de-aia s-a bagat fufa. I-am taiat-o din nou, spunandu-i ca si eu sunt roman, dar asta nu inseamna sa fiu si nesimtit. Si-a cerut scuze si a plecat.
Macar a avut bun-simtul, ca dupa ce se rasteste la mine, desi era vinovat..sa-si ceara scuze….desi, ma pis pe scuzele lui ca de enervat tot m-am enervat!

Deja iesitul in oras…devine o aventura. Inarmeaza-te cu nervi de otel si rabdare…sau daca nu, stai in casa!

Doua, trei intrebari existentiale:

• De ce mortii si ranitii…mortilor ma-sii nu am niciodata o guma de mestecat atunci cand am pofta sa mestec? De ce nu aam? Toata ziua primesc rest asa ceva..insa niciodata nu am. Greva!
• De ce bati la usa ba? Am sonerie…daca am sonerie, inseamna ca functioneaza si implicit…ca trebuie sa apesi pe nenorocitu`ala de buton. Suna, nu mai bate, ca ma futi la melodie aiurea.
• De ce nu poti reincarca o cartela de cosmote de cate ori vrea muschiu`tau? De ce trebuie sa astept o luna ca sa reincarc de mai mult de doua ori? Ce cacat..banii tot ii dau, macar vreau sa am minute…si nu, nu vreau abonament. Cer prea mult?
• De ce pune postasul toate scrisorile la intrarea in bloc, in loc sa le puna in cutia postala?
• De ce au toti la status ceva legat de ploaie? Ploua…asa, si? N-ati mai vazut ploaie?
• De ce razi cand eu chiar nu glumesc, si vorbesc serios?
• De ce ma strofoc atat?

Ieri, ( deja e 12 noaptea ba! ) 12 Aprilie 2008…am aprins televizorul. Da, dupa 6 luni parca..sau mai mult, mi-am facut curaj..din plictiseala. Initial, am zis ca nu e o tragedie si ca poate o sa am ce vedea. Era noapte si ca intotdeauna…nimic interesant. Filme expirate, vazute pe vremea cand Laura Andresan nu era curva si Basescu inca era capitan de vas. Pe un de-asta de sport…wrestling. Cacat, plictiseala…ma uitai 3 minute si mi-am bagat pula si-n astia, trecem mai departe si din greseala ajung pe kiss tv cred sau u tv, tot dreacu ala. Nu intentionez sa spun ca muzica era de cacat, ca romanii nu fac muzica buna sau ca artistele sunt curve, pentru ca as fi impartial. Nu toate curvele sunt in industria muzicala: mai sunt si prin politica, mai sunt si pe strazi. Nu toti cantaretii sunt vai mortii lor. Totusi, eu nu ma mir. Pentru ca ei sunt romani…si romanilor nu le place munca frate. Sa-mi trag una cat pot cu stanga daca va mint. Romanii sunt cei mai puturosi oameni. Au de lucru, insa trag de timp. Daca ar fi platiti pe ora, sa fiti siguri ca pentru un proiect extrem de simplu de realizat…unui roman i-ar trebui cateva zile, poate chiar luni daca vede ca merge vrajeala cu sefu`. Si cum spuneam, romanilor nu le place sa munceasca. Artistii sunt si ei romani, rezulta ca nu muncesc..sau nu o fac suficient. Asta ar fi si motivul pentru care muzica romaneasca e in general proasta, fara pic de logica, simt al umorului…melodii monotone, pe care le asculti si nu-ti inspira nimic. “Ma doare”, “mi-e dor”, “soarele meu”, “hai cu mine”, “dansam”, “party”, “cool” … mortii ma-tii! Versuri de cacat, oameni care nu pot sa pronunte doua cuvinte sunt mari compozitori si asa mai departe.

Eu nu cant, eu nu vreau sa cant ( aiurea ), eu nu am pretentia sa devin cantaret, eu nu ma stresez, mie mi se rupe…timpanul cand ii aud pe-astia cantand, vorbind si chiar respirand. Eu sunt perfectionist si nu las ceva neterminat sau facut de mantuiala. Mi-e rusine cand nu stiu sa fac ceva si pe deasupra am mai si promis, mi-e scarba cand vad ca cineva care probabil stie mai putin decat mine dar are mai multe avantaje. Ideea e ca trebuie sa devenim mai buni. Sa vrem, sa simtim si sa ne dorim asta. Nu ar trebui sa ne multumim cu ce avem niciodata..de fapt, asta e ideea centrala a vietii daca pot spune asa. Daca ne-am multumi cu ce avem, inseamna ca nu ar exista evolutie…si fara evolutie, vai de oameni. Intr-un cuvant, vine sfarsitu` ba!

As dori o muzica romaneasca pura, curata, fara curve, fara afoni si fara mascarici. As dori un public educat, plin de bani…care sa cumpere albumul si sa nu downloadeze de pe torrent si odc. As dori concerte de promovare in orasele mici ( precum “Metropola Alexandria” ) as dori ca artistii sa fie platiti bine..pentru ca probabil, asta e motivul pentru care nu se strofoca atat. Dar stai, bagane-am la idei…astia nu sunt artisti.

Da, vreau muzica romaneasca facuta de artisti, nu de curve! Cer prea mult?
Multumesc anticipat, si eu va urasc!

A picat Cosmote, sau mie telefonul jaful?

Nu-mi place sa fiu adult. Adultii au mereu treaba, responsabilitati, mereu au ceva important de facut. Iar eu cand intalnesc oameni prea seriosi mai ca ma apuca durerea de cap, pentru ca mie imi place sa ma joc din cand in cand, sa rad, sa dorm ( mai ales ), sa-mi pierd vremea contempland cerul, sa calc pedala de acceleratie, sa vad oameni si locuri noi, sa “pierd” timpul cu cine merita asta, sa toc bani in magazine ( cine nu vrea? ), sa rontai alune, sa beau pepsi si diverse bauturi fine, sa blogguiesc, sa-mi urle pana in zori muzica sufletului meu ( sa-mi bag pula cum suna ), sa ma gandesc si sa ma razgandesc, sa ma cert si apoi sa-mi para rau, sa-mi fortez norocul si limitele, sa fiu nestatornic si nechibzuit.
Cateodata, cand constientizez ca sunt adult, ma intreb cum mama dracului fac de ma descurc. Cum stiu sa fac un lucru sau altul, cum ma gandesc sa iau decizia potrivita la momentul potrivit, cum imi ies totusi atatea lucruri pe care le fac..si totusi, de ce ma intreaba tata uneori daca e bine sa faca ceva, intr-un cuvant imi cere un sfat. Cum fac sa inteleg lucruri de neinteles si cum rostesc adevaruri de nespus…cum stiu sa tac atunci cand trebuie, cum pot sa uit anumite lucruri, cum vreau sa iert, cum imi amintesc atatea?

Probabil ca sunt adult…dar cu gandul asta o sa ma obisnuiesc peste ani…multi ani!