Tag Archives: wtf

Hai sa va zic

Publicat pe de
2

Am ajuns la o concluzie: In Romania drogurile se transporta mai usor decat sangele. Probabil razi acum si zici ca sunt nebun, dar crede-ma…nu vorbesc aiurea. Sper sa nu ajungi vreodata sa depinzi de asa ceva.

In spitalele din Romania nu exista sange, sau daca exista, e tinut bine acolo…poate, poate mai scot si ei niste bani de la pacientii care sunt pe moarte…sau in mare pericol. De 12 ore stau intr-un stres continuu pe problema asta nenorocita. Dupa atata vreme si dupa ce s-au scos din buzunar o galagie de bani….se poate salva o viata.

Banii cumpara tot in lumea asta, indubitabil!

Intreb si eu…

Publicat pe de
2

De ce trebuie sa organizati intalniri de bloggeri, concursuri pentru bloggeri ( in care principalii pioni sunt chiar organizatorii, pentru ca ei fac toata treaba… ) si tot felul de activitati oarecum inutile, aducand ca argument: Promovarea noilor bloggeri.

Bă dacă vouă vă pasă de promovarea lor, atunci ce-ar fi să nu organizati nimic, ci să le dati pur si simplu un link…sau sa vorbiti despre blogul lor ca ceva ce merita promovat pentru calitatile x si y? Prin toate cacaturile astea cu intalniri, concursuri si alte vrajeli, nu faceti altceva decat sa va mai cresteti voua “rangul” de bloggeri binevoitori care-i ajuta pe cei mici.

Am i right?

Simti stresul? ( Continuare )

Publicat pe de
1

Primul a fost aici. Continuarea, mai jos. Importanta nu e decat intrebarea din sfarsit, asa ca poti spicui daca te plictisesti printre detalii.

Urmeaza griji, urmeaza maruntisuri, ingrijorari cotidiene si frustrari nedescrise. Pentru ca, spre diferenta de continutul unui Hard Disk de la serviciu ce se ofera privirii imediat, mintea si sufletul celui de langa tine trebuiesc intuite. Si e o munca titanica, barbara chiar…niciodata nu stii ce se afla acolo si daca iti faci bine treaba.
Si aici vine partea cand bagi intrebarea retorica: De ce nu ai fost acolo ca de obicei?
Ba ai fost…si chiar daca nu poti demonstra, in interiorul tau stii ca nu ai iubit-o mai putin. Doar ca nu reusesti mereu sa dezbraci haina de bestie impasibila pe care o porti la servici din motive de supravietuire…nu poti sa treci mereu zambind peste neputinta paralitica de a oferi tot ce ai dori sa oferi.
Exista zile cand norii se aduna, cand atmosfera apasa si cand grijile sunt prea multe. Iti vezi de ale tale, spaland la vase…facand curat sau mergand la piata..dar in interioriul tau iti urli disperarea de cateva zile, si tot ai vrea sa te prabuesti in pat, sa tragi patura peste cap iar in intunericul ala cald…sa futi un plans inabusit in perna, sa te descarci.
Din pacate insa, nu poti asta. Nu poti sa fii epava nervoasa cand cei ce au nevoie de tine, te privesc. Si atunci vine momentul cand mimezi indiferenta, sentimentul cel mai usor de imitat. Esti acolo, dar nu esti….
Intrebarea e: Chiar vrei sa-ti continui munca intr-un birou al unei firme mari?